#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

  • „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea
 
Apariția presei de opinie a coincis cu evoluția României spre modernitate, spre deschidere europeană şi universală, primele periodice românești având un impact major în coagularea spiritualității naționale și fiind un motor important al dezbaterii de idei în societate și al gândirii libere.

Odată cu revenirea Dobrogei la ţară, au început să apară diverse publicații la Tulcea și în vechiul Kiustenge, „Farul Constanţei” fiind prima gazetă oficiale.
Astfel, la 12 mai 1880, era scos întâiul număr al săptămânalului care urma să aibă o viață îndelungată, apărând (cu întrerupere în anii Primului Război Mondial) până la 26 noiembrie 1938 - un total de circa 2200 numere, totalizând 11000 pagini.



Din păcate, din colecţia Bibliotecii Academiei lipseşte numărul 1 din primul an. Data apariţiei ziarului s-a stabilit după o ştire din Românul, 24, din 16 mai 1880.
Între 1895 și 1910, publicația va purta subtitlul „Monitorul judeţului Constanţa” și va publica, în afara știrilor curente și a informaţiilor generale şi locale, circulare ministeriale şi decizii ale prefecturii judeţului, comunicate ale primăriilor, urmăriri de debitori, preţuri, mişcarea oboarelor de vite, activitatea portuară etc.

Iată cum redă publicața (în numărul I, nr. 21, 28 septembrie din 1880), o ședință a Camerei de Comerț Constanța - instituție înființată pentru a „a stimula şi deştepta comerciul Dobrogei, care din causa resbelului a suferit mare decadenţă” – în care este dezbătută importanța înființării unor bâlciuri în Dobrogea. Materialul este indexat în volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ .
 

„Este ştiut că în toate localităţile unde există înfiinţate bâlciuri periodice anuale, se fac însemnate transacţiuni. În timpul guvernului Otoman provincia Dobrogei avea patru şi anume: la Balcic şi Pasargic o dată pe an şi la Medgidia de doue ori. Acum înse, fiind că cele doue oraşe au rămas în ţinutul Bulgariei, populaţiunea Dobrogeană şi comerciul eI pierde doue bâlciuri anuale destul de însemnate. În interesul desvoltărei comerciului local este de cea mai capitală importanţă ca în oraşul Constanţa care este primul port maritim al ţerei, să se înfiinţeze două bâlciuri pe an.
Cel înteiu bâlciu se dureze de 1-15 Maiu şi să poarte numirea de "Bâlciul lânurilor brute" deoarece în această provincie comerciul constă din două articole principale: produsele agricole şi provenienţa din economia vitelor. Pe lengă acesta apoi este în general cunoscut că în Europa se dă mare preferinţă lânurilor din Dobrogea numite "Ţigae" şi cu cât timpul înainteză cu atât acestu product devine de maI bună calitate şi mai abundent prin înmulţirea vitelor. Astu-fel fiind deci se va înfiinţa un bâlciu special, se speră că fabricanţii din Europa vor veni aici şi vor cumpera lânurile direct de la înteia mână, în care cas proprietarii acestor producte vor avea man avantaje, pentru că pe o parte nu voru fi speculaţi prin transacţiuni din mână în mână, iar pe de alta producetorul se va pune în cunoscinţă cu pieţele Europei şi îşi va crea credete în cas când ar vroi a trage alte mărfuri de acolo necesare localităţii.

Al doilea bâlciu să dureze de la 1-15 Septembre, în care economii vitelor se expue vînderei direct către comercianţii din Constantinopoli ce probabilmente vor veni la bâlciu produsul laptelui precum şi berbecii şi aşa în intervalul acestor doue bâlciurI vor avea a trage mari beneficii, atât producătorii din Dobrogea şi România cât şi comercianţii locali şi ai ţerei, pentru că deşi bâlciurile vor avea denumiri speciale, totuşi se vor putea expune vînderei ori-ce specie de mărfuri indigene şi streine precum şi vite.

Mai este de notat încă, că comercianţii streini ne vor aduce şi desface direct articolele de marfă de care localitatea are indispensabilă trebuinţă, der le plătesce înduoit de scump când se comisioneză prin alţii. Adăogând D-l preşedinte că pentru ca, bâlciurile se se întemeeze şi se atingă scopul înfiinţărei lor, trebue se aducem respectuoasele rugăciuni înaltului guvern, ca mărfurile ce vin din ţeră şi Europa pe Dunăre prin Cernavoda transit pentru Constanţa să fie scutite de vamă. Camera ascultând cele expuse de D-l Preşedinte, aprobă în totul opiniunea sea şi roagă pe D-l prefect a fi interpret pe lengă guvernu de a aproba înfiinţarea acelor bâlciuri şi scutirea de vamă a mărfurilor ce vin prin Cernavoda transit pentru Constanța.
Şedinţa se ridică la orele 4 1/2 p.m.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța
 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: Primul vapor comercial românesc în portul Constanța

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Iubirea de teatru... „însăși viața lui”

#DobrogeaDigitală: Iubirea de teatru... „însăși viața lui”

420
#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief – 85 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief – 85 de ani de la naștere

441
#DobrogeaDigitală: Lista primăriilor ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

#DobrogeaDigitală: Lista primăriilor ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

1507
#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu - o minunată lecție de viață și un exemplu de caracter!

#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu - o minunată lecție de viață și un exemplu de caracter!

2484
#DobrogeaDigitală: „Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga”

#DobrogeaDigitală: „Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga”

2248
#DobrogeaDigitală: Despre „techir” și istoricul locului din care se extrage „nămolul pentru vindecarea reumatismelor”

#DobrogeaDigitală: Despre „techir” și istoricul locului din care se extrage „nămolul pentru vindecarea reumatismelor”

3695
#DobrogeaDigitală: Parohia Satu-Nou, comuna Oltina. Biserica veche își serbează hramul de Înălțare

#DobrogeaDigitală: Parohia Satu-Nou, comuna Oltina. Biserica veche își serbează hramul de Înălțare

2453
#citeșteDobrogea: În premieră despre creație, învățare și organizarea minții - Testamentul dr. Ștefan Odobleja pentru tineri

#citeșteDobrogea: În premieră despre creație, învățare și organizarea minții - Testamentul dr. Ștefan Odobleja pentru tineri

1980
#DobrogeaDigitală: Jeni Acterian, autoare și personaj fermecător, dintr-o lume dispărută sub tăvălugul istoriei

#DobrogeaDigitală: Jeni Acterian, autoare și personaj fermecător, dintr-o lume dispărută sub tăvălugul istoriei

1005
#DobrogeaDigitală: Jean Ionescu – înțelepciune și tact, în fața tuturor provocărilor

#DobrogeaDigitală: Jean Ionescu – înțelepciune și tact, în fața tuturor provocărilor

1240
#citeșteDobrogea: Localități din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (I)

#citeșteDobrogea: Localități din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (I)

1176
#DobrogeaDigitală: „Alergați cu mic, cu mare și închinați-vă”. Icoana Maicii Domnului „Prodromița” din Catedrala din Constanța

#DobrogeaDigitală: „Alergați cu mic, cu mare și închinați-vă”. Icoana Maicii Domnului „Prodromița” din Catedrala din Constanța

1500
#DobrogeaDigitală: Lista instituțiilor școlare ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

#DobrogeaDigitală: Lista instituțiilor școlare ale căror fonduri și colecții pot fi cercetate la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale

1096
#DobrogeaDigitală: Paul Staicu, la aniversare - „Eu am venit la Constanţa să organizez o orchestră simfonică pentru că aici era nevoie de ea”

#DobrogeaDigitală: Paul Staicu, la aniversare - „Eu am venit la Constanţa să organizez o orchestră simfonică pentru că aici era nevoie de ea”

2097
#DobrogeaDigitala: „Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit”. Cuvântul episcopului Gherontie la sfințirea bisericii din Eforie Sud

#DobrogeaDigitala: „Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit”. Cuvântul episcopului Gherontie la sfințirea bisericii din Eforie Sud

2267
Iorghiana 150: Omagiu „Apostolului neamului”, la Colegiul Naţional de Arte din Constanța

Iorghiana 150: Omagiu „Apostolului neamului”, la Colegiul Naţional de Arte din Constanța

3121
#citeșteDobrogea: Zaharia Covacef - doamna de la Capidava

#citeșteDobrogea: Zaharia Covacef - doamna de la Capidava

2321
#DobrogeaDigitală: Muezel Geambec, „porte-bonheur”-ul Teatrului de Păpuși

#DobrogeaDigitală: Muezel Geambec, „porte-bonheur”-ul Teatrului de Păpuși

2013
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Dobrogea – într-un Supliment al „României de la Mare”

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Dobrogea – într-un Supliment al „României de la Mare”

2500
#DobrogeaDigitală: Lobby pentru un intelectual dobrogean „merituos, dar oropsit”

#DobrogeaDigitală: Lobby pentru un intelectual dobrogean „merituos, dar oropsit”

2124