#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

  • Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat.
  • Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
În luna februarie a anului 1879 apare una dintre cele mai vechi mărturii asupra stării Dobrogei, scrisă de baronul Willem D. Hogguer, un nobil francez, care a călătorit aici, chemat de „afaceri de serviciu”.
 
Scrisă într-un număr restrâns de pagini, mai exact 57, lucrarea se prezintă sub forma unui „jurnal de călătorie“, cu informații adunate sub titlul „Informațiuni asupra Dobrogei”. Însemnările baronului proiectează o imagine asupra provinciei unde francezul a fost nevoit să zăbovească, din pricina unei ierni neobişnuit de aspre și care a dus la întreruperea tuturor căilor de comunicaţie, după cum se arată în prefața cărții.
 
Importanța lucrării decurge, printre altele, din faptul că impresiile baronul d’Hogguer despre provincia pontică fac parte din izvoarele care alcătuiesc o opinie contrară altor autori – opinie culeasă, ce-i drept, din relatările altor călători contemporani cu baronul d’Hogguer - care afirmaseră că ţinutul ar fi peste măsură de insalubru. Este adevărat - afirmă baronul - că unele zone sunt afectate de friguri, favorizate de existenţa bălţilor şi a necunoaşterii de către locuitori a celor mai elementare reguli de igienă.
 


Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat. Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
Seria de articole pe care le vom prezenta în edițiile următoare are rolul de a expune încă o opinie despre Dobrogea anului 1879. În câteva ediții precedente (vezi Citește și) au fost prezentate și alte impresii, astfel că lectorul își poate forma, în urma parcurgerii acestor opinii contrare în unele privințe, o imagine de ansamblu a Dobrogei din acele vremuri.
 
Prima parte a lucrării este dedicată „Considerațiunilor Generale“, în cadrul căreia sunt prezentate: stărea sanitară a Dobrogei, pădurile, bălțile, salinele Dobrogei. În ceea ce privește „Starea Sanitară a Dobrogei“, autorul prezintă în linii mari constatările sale, arătând locurile din teritoriu care păreau a fi mai mult decât insalubre, dar precizând că generalizarea creată de contemporanii săi în această privință ar fi exagerată căci „după opinia mai multor medici locuind de mai mulți ani în Dobrogea, resultă ca reputația de insalubritate ce o are este foarte exagerată“. Acestă secțiune am redat-o integral în edițiile trecute.
 
Tot în primul capitol al lucrării mai sunt regăsite informații privind pădurile, bălțile, salinele, carierele Dobrogei. Astfel că, cu ajutorul datelor colectate și prezentate de baronul d’Hogguer, dar și cu alte opinii prezentate (vezi Citește și), ne putem crea o imagine a Dobrogei, cu referire la domeniile antemenționate, de la sfârșitul secolului XIX. 
 
În cel de-al doilea capitol, intitulat „Cultura Generală“, autorul expune, în două rubrici distincte, „Grânele“ și „Lânurile“. Prima parte prezintă soiurile agricole cultivate pe pământul dobrogean. Trece în revistă date despre locurile fertile pentru cultivare, diferitele soiuri și cantitățile produse. Baronul spune că „nu există isul maşinelor agricole“, țăranii folosind mijloace primitive de cultivare. Amintește și de producția de vin, care este însă „de o calitate de tot proastă“.
 
Rubrica intitulată „Lânurile“ este dedicată prezentării producției de lână din Dobrogea. Datele colectate de autor sunt de interes, cu precădere pentru cei din domeniu, interesați de parcursul istoric agricol al Dobrogei. Sunt așezate în pagină informații despre tipurile de lână, prețuri, dar și cantitățile produse.
 
Cel de-al treilea capitol aduce în discuția „Populațiunea“ și „Comerciul“ localității Tulcea. Descrierea este îndestulătoare, în sensul în care autorul reușește să atingă toate punctele de interes pentru a putea completa, alături și de alte opinii, după cum am mai punctat, imaginea orașului Tulcea de la acea vreme.
 
Prima parte „Populațiunea“ include numărul locuitorilor tulceni, arătând evoluția de la anul 1864 la 1879, dar și alte detalii captivante. Autorul precizează că nu poate avea numărul exact, căci nu au fost transmise date despre locuitorii din spațiul reintegrat Dobrogei în anul 1878.
 
Trecem, așadar, la cea de-a doua rubrică  „Comerciul“, căruia autorul îi acordă o atenție aparte, dovadă spațiul larg dedicat acestor informații și multitudinea de date adunate. În prima partea a textului sunt prezentate intrările și ieșirile din portul Tulcea, produsele, prețurile, profitul, cantitățile. Trebuie subliniate observațiile pertinente ale baronului, el amintinând încă o dată de condițiile desuete de producție.
 
Rubrica este structurată sub forma unor paragrafe dedicate unei anumite teme. A doua parte prezintă: brânzeturile, peștele și icrele, cafeaua, tutunul, untdelemnul etc. comercializate sau produse în Tulcea la acea vreme.
 
Capitolul patru expune „micul oraș“ Măcin, al cărui poveste istorică impresionantă rămâne și astăzi neîndeajuns de știută și neabordată de autor în această rubrică. Sunt prezentate câteva informații generale, apoi, rând pe rând, sunt detaliate următoarele teme: producția, tutunul, vitele, pădurile etc. Este apreciată cultura viei, a tutunului și criticată pădurea din împrejurimi, care, spune baronul, „ca mai pretutindenea în Dobrogea, a fost devastată şi n-a fost exploatată de 20 de ani“.
 
Textul de mai jos, ușor modificat din punct de vedere semantic pentru o lecturare mai accesilă, reprezintă rândurile scrise de d’Hogguer despre orașul Măcin de la 1879:
 
 
Micul oraș Măcin este situat pe marginea Canalulul ce se numește tot astfel, şi care numără 400 case şi are o populație de aproape 2000 suflete.
 
Arondismentul Măcinului se compune de aproape 25 sate, din care numai cinci pot ajunge la numărul de 300 case, fiecare sat.
 
Productia. Cele mai principale producte în Macin sunt grâu, orz şi porumb. O recoltă bună de grâu dă esportației aproape 4000 kile de Brăila. Orzul aproape 2000 kile.
 
Porumbul cultivându-se în foarte mică cantitate, nu servă de cât la alimentația localităţii şi nu se exportă mai de loc. Cualitatea cu totul specială a grâului din acest district, este foarte potrivită pentru aluaturi, cea mai mare parte se exportă pentru Napoli.
 
Tutunul asemenea se cultivă mai în toate satele acestui district până la Isaccea şi într'o cantitate îndestul de mare.
 
Cultura viei este succeptibilă de o desvoltare destul de importantă, daca s'ar considera că ea nu s'a introdus de cât de vreo două-zeci de ani numai în acest district, şi că îndestulează pe deplin trebuințele populaţiunii. Se exportă o mică cantitate de vin chiar în porturile märginaşe ale Dunării.
 
Vitele. Cu tot răsboiul, după chiar informaţiile celor ce cresc vite, au rămas în district aproape 40 000 de oi, afară de numeroasele turme ale mocanilor din Transilvania care iernează în aceste locuri de păşune.
 
În 1876 s'a prețuit un număr aproape de 20,000 cai şi vite cornute în districtul Măcin pînă la Hârşova. Astăzi abia au rămas o a treia parte.
 
Păduri. Există acolo o pădure destul de însomnată, însă, ca mai pretutindenea în Dobrogea, ea a fost devastată şi n'a fost exploatată de 20 de ani. Ea este situală între satele Gretie, Tiganca şi monastirea Cocoş.“
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Informațiuni asupra Dobrogei“ de Willem D. Hogguer din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto cu rol ilustrativ (Măcin – aprox. 1930): „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

296
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

803
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

951
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1131
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1326
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1357
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1116
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1747
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1633