#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 - 1996”, de Valentin Ciorbea. Progresele Portului Constanţa între anii 1948 și 1989

 
 
 

• Cartea a fost realizată de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea cu ocazia împlinirii unui secol, pe 16 octombrie 1996, de la punerea pietrei fundamentale și inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a portului Constanța. La acea vreme, Valentin Ciorbea era cadru universitar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“.

Structurată pe cinci capitole, lucrarea aduce în fața cititorului toate fazele prin care a trecut Portul Constanța între anii 1896 – 1996. Am văzut până acum felul în care s-a pus problema în primele trei capitole. Poți vedea materialele accesând link-urile de mai jos, din categoria Citește și. Mergem mai departe, iar în capitolul IV se evidențiază Progresele Portului Constanţa între anii 1948 și 1989.

Valentin Ciorbea aduce în atenția publică prin cel de-al patrulea capitol al cărții sale, sistematizarea şi extinderea portului între anii 1948-1989, portul Constanţa Sud - o extindere de mari proporţii a portului existent, importante legături cu portul Constanţa, organizarea şi exploatarea portului Constanţa (1959-1989), traficul şi mişcarea maritimă între anii 1950-1989.

Începând cu anul 1948, s-a pus problema sporirii traficului maritim prin Portul Constanța. A fost stârnit interesul atât pentru persoanele aflate în funcții de conducere pe plan local, cât și la minister. Întrucât nu fuseseră încă soluționate daunele în urma războiului, era necesar să se rezolve prima dată mărirea spațiilor de depozitare.

„Portul Constanţa dispunea în acei ani de două magazii cu o capacitate de 41.000 tone mărfuri generale, trei silozuri ce puteau însiloza 85.000 tone cereale, opt rezervoare pentru benzină ce înmagazinau 82,4 tone, patru rezervoare pentru păcură de 515 tone şi şapte rezervoare de petrol lampant de 46,4 tone. Pe platforme se puteau depozita mărfuri diverse. Urmare a noilor orientări politico-economice Interne se aştepta o restructurare a traficului de mărfuri. Pe plan mondial se acţiona în direcţia creşterii pescajului şi a capacităţii navelor comerciale. Toate aceste tendinţe şi necesităţi au pus, începând cu anul 1950, problema sistematizării şi modernizării portului Constanţa. Pentru întreţinerea construcţiilor, a instalaţiilor şi exploatării portului, Administraţia P.C.A. a întocmit în anul 1950 un plan de activitate. Datorită neacordării fondurilor necesare, a lipsei de materiale, a utilajului adecvat şi a forţei de muncă pregătite, acest plan a suferit încă de la început numeroase restructurări, el nefiind realizat în totalitale. Este cunoscut că în aceşti doi ani conducerea partidului şi statului a alocat mari sume unor constmcţii ce depăşeau posibilităţile economice ale ţării, cum a fost Canalul Dunăre-Marea Neagră. Au apărut şi alte greutăţi ce au fost provocate de reducerea perioadei de realizare a planului cincinal în patru ani.“

Studiile şi cercetările privind extinderea portului Constanţa au început în anul 1960 şi au continuat în anii următori. În anul 1961, conducerea de partid și de stat a aprobat proiectul de extindere al portului, pornind de la amplasamentul existent. În același timp, au demarat și lucrările de amenajare ale vechiului port pentru a satisface, pe cât se putea, necesitățile transportului maritim.

„Construcţiile şi dotările s-au efectuat în patru subetape. Din trimestrul IV al anului 1964 şi până la finele lui 1969, cât a durat prima etapă, s-au realizat 5,3 km diguri de adăpostire, 1.853 m cheuri, 9.500 mp magazii, s-au pus în funcţiune 2 poduri pentru descărcarea minereului şi 3 macarale de 5 tone forţă. în trimestrele IV ale anilor 1969 şi 1972 s-au construit 24.600 m cheuri, 62.000 mp magazii de depozitare, s-au nivelat 17,5 ha platforme portuare, s-au făcut dotări cu utilaje mobile şi fixe pentru manipularea mărfurilor. în cea de-a treia etapă, înfăptuită între anii 1972 şi 1978, s-au amenajat 2.060 m cheuri, 30.000 mp magazii, s-a pus în funcţiune terminalul de transcontainere, s-au făcut dotări cu macarale de 5 şi 10 tone, s-au montat 2 poduri de manevrat mărfuri de mare greutate. Ultima etapă, cea de-a IV-a, a durat până în anul 1982 pe parcursul căruia s-au realizat: 2.000 m cheuri, 10 magazii de diferite mărimi şi montarea a 6 poduri şi 42 macarale de 5 şi 16 tone forţă. în anul 1971 s-au declanşat lucrările şi în zona petroliferă prin amenajarea corespunzătoare a danei 70, urmată de danele 71,72,73 şi extinderea staţiei de epurare a apei balast. După finalizarea totală a lucrărilor, suprafaţa portului extins s-a mărit la 722 ha, din care 404 ha teritorii şi 318 bazine.“

O dată cu Revoluţia de la 22 Decembrie 1989 din România, s-au pus bazele adevăratei democrații şi constituirea unei puteri interimare reprezentată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Printre primele decizii luate de noii membrii ai conducerii se număra și încetarea lucrărilor de construire a „Zonei Libere“ din portul Constanţa-Sud, considerate lucrări costisitoare. În luna ianuarie 1990, la propunerea specialiștilor, s-a hotărât continuarea lucrărilor la digurile de apărare a portului, în vederea protejării celorlalte construcții hidrotehnice executate, precum şi micşorarea gurii de acces.

„La construcţiile hidrotehnice s-au utilizat piatra spartă şi blocurile de piatră aduse din cariera Sitorman, ce conţine un zăcământ de calcar propice construcţiilor executate în apa de mare. S-a folosit, de asemenea, şi o parte din materialul provenit din excavaţiile Canalului Dunăre-Marea Neagră şi ale Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari. Ceielalte lucrări din „Zona Liberă“ trebuiau reluate numai la cererea unor firme sau porturi străine interesate.“

Citește continuarea în cartea „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea.

 
Sursa foto: cartea „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea. Evoluția Portului Constanța, între anii 1918 și 1947 

#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 - 1996“, de Valentin Ciorbea. Dezvoltarea Portului Constanţa, între anii 1896 și 1918

#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea. De la Tomis la Portul Constanța