#DobrogeaDigitală: Regele Carol I punea, în urmă cu 130 de ani, piatra de temelie a celui mai mare pod fix peste Dunăre

„Istoricul orașului Cernavodă”, Ioan I. Mușat

Prima monografie a localității Cernavodă, „Istoricul orașului Cernavodă”aparținând învățătorului Ioan I. Mușat, apare în luna martie a anului 1938, la Tipografia „Viața Literară”, din București, constituind un valoros document pentru istoria acestei așezări, dar mai ales a podului de la a cărui piatră de temelie se împlinesc astăzi, 9 octombrie 2020, 130 de ani.
 

Un singur caz mortal pe șantierul Podului de la Cernavodă

„Podul Regele Carol I este cel mai mare pod fix peste Dunăre. Se compune din podul propriu zis (750 m.), cu viaductul de racordare de 912.75 m. podul peste Borcea (420 m.) cu viaductul de racordare de 500 m, viaductul din Balta (1455, 2, m). Lungimea totală 3037,95 m, şi terasament în lungime totală de 21 Km.

Înălțimea tablierului podului e de 30 m. deasupra etiajului Dunărei. Construcţia sa e de oţel moale Siemens Martin bazic în suprastructură şi zidărie din granit, pilele. (...)
 
Pr. Dimitrie Chirescu (cel care a înființat și prima școală românească la Cernavodă, chiar în propria casă parohială – n.r.) a slujit şi sfinţit apa la 1890, când s'a pus piatra fundamentală a podului «Regele Carol I» de peste Dunăre."

 

PROIECTELE

După terminarea proectelor podului, s'a ţinut o licitaţie pentru darea lucrărilor în întreprindere. Licitaţia s'a ţinut în ziua de 3 Ianuarie 1890. Din 9 case câte fuseseră invitate pentru licitaţie, s'au prezentat numai 7; costul cel mai mic l'a oferit compania Fves-Lille, căreia i s'au încredinţat lucrările.

Mai în urmă s'a ţinut licitaţia pentru podul Borcea, care a fost adjudecat asupra uzinei Schneider et Co, din Franţa şi viaductele, societăţile Cocherill din Belgia.
 
În vara anului 1890, s'au făcut pregătirile pentru începerea podului peste Dunăre, iar la 9 Octombrie s'a pus piatra fundamentală de către Regele Carol I.

 
DOCUMENTUL PUS LA ÎNCEPEREA EXECUTĂRII PODULUI PESTE DUNĂRE

«Noi Carol I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României.
Aducem la ştiinţa tuturor cele ce urmează:

Războiul purtat în anii dela 1877, până la 1878 de vitejii Români, întins'a hotarele ţării noastre peste ţărmul drept al Dunării şi făcut'a Regatul României stăpân la Marea Neagră, întrupându-i Dobrogea.

De atunci necontenit Ne-a fost gândirea la această provincie, însă măreţul Danubiu Ne-a oprit şi ne opreşte să dăm litoralului Mărei Negre şi porturilor lui, viata şi desvoltarea trebuincioasă pentru prosperitatea economică a ţării. Numai construcţiunea unui pod peste Dunăre înlăturează aceste piedici.

Corpurile noastre legiuitoare, încălzite de focul nestins al iubirei de ţară, au hotărît în anul 1883 clădirea acestui pod şi Noi am sancţionat în acelaş an patriotica lor hotărîre.

Aci inginerii români clădesc podul. Nu vor trece decât câţiva ani şi săvârşită va fi o grandioasă lucrare, un monument care va transmite urmaşilor Noştri şi generaţiilor viitoare dovadă de puterea de viaţă, patriotismul şi hărnicia României actuale.

Fie ca această măreaţă lucrare să sporească, prosperitatea şi gloria scumpei ţări, fie ca prin ea să se strângă legăturile care unesc Dobrogea de patria mumă, fie ca porturile să ajungă la o splendoare vrednică de solicitudinea ce le poartă ţara.

Preţuind aşa valoarea podului peste Dunăre la Cernavoda, hotărît-am să se aşeze în prezenta Mea, a Principelui Ferdinand, Moştenitorul prezumtiv al Coroanei, a miniştrilor cari se află la cârma ţării, piatra fundamentală în zidăria care formează cel dintâi picior al podului pe ţărmul stâng al Dunărei.

Acest document comemorativ s'a semnat de Noi în două exemplare, care s'au învestit cu sigiliul statului». (...)

 
"După cum am văzut, lucrările podului au durat 5 ani. Ele s'au făcut în condiţiuni admirabile din punct de vedere tehnic şi administrativ.
Lucrările au costat aproape 35.000.000 lei şi nu s'a ivit nici cel mai mic proces între administraţie şi furnizori sau antreprenori. Cu toate că s'au săpat în aer comprimat 42.743 m.c. cu presiune până la 3,1 atmosfere, n'a fost decât un singur caz mortal în chesoane”.

 
#citește mai departe în „Istoricul orașului Cernavoda”
#„Istoricul orașului Cernavoda”
#Ioan I. Mușat

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)”: Marea sărbătoare a inaugurării Podului de la Cernavodă consemnată în presa de acum 125 de ani

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

418
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1121
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1419
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1445
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1416
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1184
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1233
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1121
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1067
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1286
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1360
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2038
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1576
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1712
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1264
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1340
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1043
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1209
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1204
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1612