#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: Haos și dezorganizare în portul Constanța - „Hamalii nu se închină decât forței”


Ziarul Dobrogea Jună, deținut și condus, timp de patru decenii, de marele jurnalist Constantin N. Sarry, a fost cea mai longevivă și mai semnificativă publicație a provinciei dintre Dunăre și Mare.
 
Vom lua în discuție, pentru a recrea oarecum atmosfera anilor în care a apărut Dobrogea Jună, articole relevante pentru Constanța și Tulcea, documente-martor ale epocii cuprinse între anii 1904-1944, când ziarul a consemnat (zilnic sau săptămânal) fapte și evenimente care sunt acum istorie.
 

 
Astfel, informații interesante descoperim în articolul intitulat „Organizarea muncei în portul Constanța”, semnat de N. Sever Cărpinișanu și apărut în nr. 61, anul XVIII, din 16 martie 1924, disponibil în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.
 
Se pot regăsi detalii despre modul în care erau organizați (sau mai bine spus, dezorganizați) muncitorii docheri, tipul lor de psihologie, lipsa reprezentanților clasei patronale, de unde haosul impus de intermediari (casele de expediție și „agenții de vapoare”).
 

„Una din multiplele cause cari au contribuit la decăderea portului nostru și la ocolirea lui de către comercianții importatori și exportatori, ca și de companiile de navigație, a fost și este fără îndoială și reaua organizare a muncii, care se desfășoară pe digurile noastre…
Muncitorii de porturi – hamalii – prin însăși alcătuirea lor eterogenă, reprezintă un corp foarte puțin disciplinat moral, social și intelectual – un corp căruia nu i se cere nici o specialitate, nici o pregătire. Din această cauză munca lor cerând și impunând numai eforturi fizice, face să fie socotit ca bun și chemat pentru această slujbă, oricine, de oriunde și oricând.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 

Astfel, în rândurile dokerilor, s-au strecurat unii oameni fără scrupule, certați cu justiția și cu celelalte reguli și cerințe impuse unui bun cetățean. Munca și organizarea ei, din această cauză, suferă. Hamalii neavând și neputând garanta o stabilitate, nu pot parveni prin obișnuință și nici chiar prin felul muncii lor, să aibă o specialitate. Așa zișii specialiști din această categorie de muncitori : vincerii, cotadarii, oamenii de comandă, stivuitorii,etc, sunt oameni ce se pot acita convenabil de munca lor după 2-3 zile de practică și cu o abilitate relativă. Mobilul de „desăvârșire” care există la alte meserii, aci lipsește. Nicăieri nu se cere calitate. Cultivarea continuă a forței fizice de exploatare, a ajuns să stăpânească și puterea lor morală : hamalii nu se închină decât forței. Iar aceasta, când este pusă în slujba inconștienței, nu respectă nici o lege. Acest fel de a fi al muncitorilor le-a creiat o psihologie specială, care îi face inconsecvenți cu ei înșiși, ca și cu alții. Așa se explică cum la Constanța, atâtea contracte colective de muncă au fost încheiate de bună voie, pentru ca apoi să fie denunțate contrarii intereselor muncitorești, chiar atunci când dela o perioadă la alta, condițiunile nu s’au schimbat.
 
Dacă elementele cari alcătuesc munca de port, sunt astfel acelea cari în acest continuu conflict reprezintă clasa patronală, ele nu sunt mai puțin potrivnice unei bune organizațiuni a muncei. Reprezentanții caselor de expedițiune și agenții de vapoare, nu sunt în fapt și în drept reprezentanții capitalismului – ei sunt și rămân simpli intermediari cu interese profesionale distincte, cărora le convine, de pildă, ca tariful muncei să fie ridicat, pentru că încasează 30 la sută din totalul cheltuielilor ce fac și nu le convine în același timp să existe un tarif, pentru că au tot interesul să nu poată fi ușor controlați. Capitalistul, în această situație, ar fi întruchipat în negustorii cari nu vin însă în contact direct cu muncitorii.
 
Astfel, printr’o interdependență curioasă a acestor doi factori sociali, în ceea e privește manifestările muncei de port, ele nu au caracterul unui conflict dintre capital și muncă în înțeles propriu judecat și de aceia toate măsurile luate pe cale ordinară de soluționare a acestor conflicte și organizarea acestei munci, au părut arbitrare și n’au durat. Pentru îndreptarea acestei probleme se cere intrarea ei în făgașul normal al raporturilor dintre muncă și capital.”

 
#citeşte mai departe în Dobrogea Jună, nr. 61, anul XVIII, din 16 martie 1924
#Dobrogea Jună
#Director Constantin N. Sarry

Mai multe numere ale publicației Dobrogea Jună puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Sursa foto: „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“ 

 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală. Patru numere ale ziarului „Dobrogea Jună“, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța: 115 ani de la apariția ziarului „Dobrogea Jună” (document)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

1110
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

957
#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu:    Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu: Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

1357
#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”:  #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”: #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

1972
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) -  O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) - O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

1661
#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu:   „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu: „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

1551
Medgidia în primii ani ai regimului comunist

Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1149
#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928:   Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

1758
La nouă decenii de la momentul lansării:   Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

La nouă decenii de la momentul lansării: Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

1504
Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași:  „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

2691
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

1564
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920):   Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920): Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

1618
#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan:   Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan: Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

987
#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

1130
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

1087
#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian:  Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian: Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

1388
Proiecte  româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

Proiecte româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

1037
#citeșteDobrogea:  Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

#citeșteDobrogea: Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

1391
#DobrogeaDigitală – „Dicţionar Lumea artistică a Constanţei (I) Teatrul de Balet Oleg Danovski”, de Jean Badea:  La mulți ani, maestre Horațiu Cherecheș!

#DobrogeaDigitală – „Dicţionar Lumea artistică a Constanţei (I) Teatrul de Balet Oleg Danovski”, de Jean Badea: La mulți ani, maestre Horațiu Cherecheș!

1284
#citeșteDobrogea: Sculptorul volumelor monumentale – Cristea Grosu (21 iunie 1906 – 1991)

#citeșteDobrogea: Sculptorul volumelor monumentale – Cristea Grosu (21 iunie 1906 – 1991)

1054