#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

 

 
În luna februarie a anului 1879 apare una dintre cele mai vechi mărturii asupra stării Dobrogei, scrisă de baronul Willem D. Hogguer, un nobil francez, care a călătorit aici, chemat de „afaceri de serviciu”.
 
Scrisă într-un număr restrâns de pagini, mai exact 57, lucrarea se prezintă sub forma unui „jurnal de călătorie“, cu informații adunate sub titlul „Informațiuni asupra Dobrogei”. Însemnările baronului proiectează o imagine asupra provinciei unde francezul a fost nevoit să zăbovească, din pricina unei ierni neobişnuit de aspre și care a dus la întreruperea tuturor căilor de comunicaţie, după cum se arată în prefața cărții.
 
Importanța lucrării decurge, printre altele, din faptul că impresiile baronul d’Hogguer despre provincia pontică fac parte din izvoarele care alcătuiesc o opinie contrară altor autori – opinie culeasă, ce-i drept, din relatările altor călători contemporani cu baronul d’Hogguer - care afirmaseră că ţinutul ar fi peste măsură de insalubru. Este adevărat - afirmă baronul - că unele zone sunt afectate de friguri, favorizate de existenţa bălţilor şi a necunoaşterii de către locuitori a celor mai elementare reguli de igienă.
 


Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat. Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
Seria de articole pe care le vom prezenta în edițiile următoare are rolul de a expune încă o opinie despre Dobrogea anului 1879. În câteva ediții precedente (vezi Citește și) au fost prezentate și alte impresii, astfel că lectorul își poate forma, în urma parcurgerii acestor opinii contrare în unele privințe, o imagine de ansamblu a Dobrogei din acele vremuri.
 
Prima parte a lucrării este dedicată „Considerațiunilor Generale“, în cadrul căreia sunt prezentate: stărea sanitară a Dobrogei, pădurile, bălțile, salinele Dobrogei. În ceea ce privește „Starea Sanitară a Dobrogei“, autorul prezintă în linii mari constatările sale, arătând locurile din teritoriu care păreau a fi mai mult decât insalubre, dar precizând că generalizarea creată de contemporanii săi în această privință ar fi exagerată căci „după opinia mai multor medici locuind de mai mulți ani în Dobrogea, resultă ca reputația de insalubritate ce o are este foarte exagerată“. Acestă secțiune am redat-o integral în edițiile trecute.
 
Tot în primul capitol al lucrării mai sunt regăsite informații privind pădurile, bălțile, salinele, carierele Dobrogei. Astfel că, cu ajutorul datelor colectate și prezentate de baronul d’Hogguer, dar și cu alte opinii prezentate (vezi Citește și), ne putem crea o imagine a Dobrogei, cu referire la domeniile antemenționate, de la sfârșitul secolului XIX. 
 
După prezentarea pădurilor din Dobrogea, în ediția precedentă, în ordinea firească a relatării lor din lucrare, urmează expunerea salinelor și carierelor din Dobrogea anului 1879. Potrivit autorului, la acea vreme se găseau în Dobrogea șapte bălți sărate, „susceptibile de a fi mai toate prefăcute în saline“. Carierele din provincia pontică sunt de asemenea amintite, fiind detaliate cele din împrejurimile Tulcei și Măcinului.
 
Textul de mai jos, ușor modificat din punct de vedere semantic pentru o lecturare mai accesilă, reprezintă rândurile scrise de d’Hogguer despre salinele și cariele Dobrogei de la 1879:
 
„Saline
 
Se găsesc în Dobrogea șepte bălți sărate și care sunt susceptibile de a fi mai toate prefăcute în saline. Una singură din aceste bălți fost exploatată însă într'un mod foarte primitiv.
 
Guvernul rus din Dobrogea începuse deja cu un antreprenor negocicațiuni pentru esploatarea uneia din cele mai imporante bălți din Kiustengen.
 
Cariere
 
Sunt în țară mai multe cariere importante de piatră şi de var în lungul Dunării de la Sulina până la Cernavodă. Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Macinului.
 
Cea mai mare esploataţie din aceste carieri a fost facută de comisiunea Danubiană care în virtutea unui firman împărătesc a fost scutită de orice taxă către stat şi care singură a avut dreptul până acum de a deschide cariere de piatră şi de var.
 
Se face şi o mare esportaţie de pietre de construcție şi de pavaje din carierele de la Măcin, de la Iglița şi de la Isaccea pentru Brăila şi Galați“.
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Informațiuni asupra Dobrogei“ de Willem D. Hogguer din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto cu rol ilustrativ: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare “
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor