#DobrogeaDigitală: „Toate-s vechi și nouă toate”

Într-un număr din „Dobrogea Jună” (nr. 98, din 8 februarie 1923), descoperim un interviu cu ministrul vremii, care ar fi trebuit să răspundă de evoluția lucrărilor de infrastructură, menite să ușureze legăturile dintre Dobrogea și țară sau cele din interiorul provinciei.
Acum, ca și în urmă cu un veac, problema infrastructurii de transport suferă de întârzieri și amânări nepermise în orice altă țară europeană, pentru care nimeni nu-și asumă nici o răspundere, de parcă un soi de blestem a urmărit mereu România, împiedicând-o să aibă drumuri, poduri și căi ferate moderne și accesibile.
Interviul este indexat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, o antologie de articole, reportaje, studii, statistici și chiar producţii literare, selectate din colecția ziarului existentă pe microfilme, în cadrul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța.
 
„Profitând de prilejul că d-l General Moşoiu, ministrul comunicaţiilor se află în localitate, am ţinut să obţinem de la d-sa câteva lămuriri cu privire la cele 3 chestiuni ce formează subtitlul acestui articol - chestiuni care interesează în cel mai înalt grad pe toţi dobrogenii deopotrivă.
După ce ne-am permis să-l facem atent pe d-l General Moşoiu asupra faptului că cele mai mari lucrări de cale ferată din Europa nu au durat mai mult de cinci ani - exemplu linia ferată care leagă Franţa de Elveţia, cu săparea celui mai lung tunel din Europa - care a fost construit în mai puţin de cinci ani - i-am arătat că după aproape o jumătate de veac de stăpânire românească, există în Dobrogea Veche un judeţ - Tulcea - care este completamente lipsit de cale ferată, deşi lucrările au fost începute de 18 ani, fără a aminti şi de judeţul Durostor, din Dobrogea Nouă, care nu posedă nici dânsul, o palmă de cale ferată.
- Cunosc îndeajuns importanţa liniei ferate HamangiaTulcea - ne-a spus d-l ministru al comunicaţiilor - şi vă asigur că în cel mai scurt timp, lucrările de continuare a construcţiunilor vor fi reluate. M-am ocupat de această chestiune şi am cerut să se aprobe creditele necesare.


Mulţumit cu aceste declaraţiuni formale, am chestionat pe distinsul meu interlocutor asupra stadiului în care se află proiectul de construire a unui al doilea pod peste Dunăre, de la Hârşova la Giurgeni.
- O comisiune specială, sub conducerea d-lui inginer Bruckner a studiat chestiunea şi a elaborat încă înainte de război Jm proiect de lucrări pentru construirea acestui pod - a fost răspunsul d-lui General Moşoiu. Alte comisiuni au studiat oportunitatea construirii lui în acel punct şi concluzia a fost că lucrarea prezintă cea mai mare importanţă pentru Dobrogea, mai cu seamă că, odată cu podul acesta, s-ar fi construit şi o linie de cale ferată Hârşova Carol I şi de acolo cu două linii bifurcate, una spre Constanţa şi alta spre Medgidia, prelungindu-se spre Bazargic. Proiectul acesta, de a cărei înfăptuire era legată expansiunea Dobrogei de Nord şi a legăturii ei cu Moldova a fost scos de mine la iveală şi l-am prezintat d-lui prim-ministru, pentru a-i cere avizul asupra transformării lui în fapt.
D-l. Ion l.C. Brătianu, primul ministru, a respins însă ideea construirii acestui pod argumentând că distanţa de 40 km de Cernavodă este prea mică pentru crearea unei a doua legături a Dobrogei cu restul ţării. D-l prim-ministru a fost însă de părere că al doilea pod să se construiască la Brăila. Deocamdată, proiectul acesta se află în cartoanele de studii ale Ministerului, întrucât bugetul, cel puţin deocamdată, nu poate suporta cheltuielile ce le implică lucrarea aceasta.

- Ultima chestiune ce ne interesează - ca Dobrogeni - şi asupra căreia am intervievat pe d-l Ministru a fost linia ferată Bazargic-Balcic de a cărei importanţă economică şi strategică neam ocupat în mai multe rânduri.
- Această linie care nu are decât 25 km se va pune în lucru cât de curând posibil, întrucât deşi costul ei se ridică la o valoare destul de însemnată (10 milioane lei) cheltuiala statului va fi mai mică, prin faptul că prefectura Judeţului Caliacra s-a obligat şi ea să contribuie la aceste cheltuieli. De altfel, am vorbit d-lui ministru de finanţe pentru aprobarea primului credit necesar începerii lucrărilor şi am primit asigurări că, în bugetul viitor, nu se va omite să se treacă acest credit, că această problemă poate fi considerată ca şi rezolvată.
- Încântat că am putut obţine pentru cititorii noştri relaţiuni precise asupra chestiunilor ce au făcut obiectul acestui interviu, am mulţumit convorbitorului meu pentru amabilitatea cu care a primit să-mi vorbească.”
 

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
  a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: captura youtube/arhiva tvr
Citește și: 
DobrogeaDigitală: „Certificatul de civilizație al României îl dă Dobrogea”