#DobrogeaDigitală: Un oraș dobrogean, sub semnul nemuritor al unui pictor


La 1 februarie 1894, se năștea, la Medgidia, pictorul Lucian Grigorescu, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai postimpresionismului din pictura românească.
Nu întâmplător, în orașul dobrogean unde a venit pe lume, numele său este pretutindeni: este purtat de Muzeul din localitate, de Casa de Cultură a Sindicatelor, de o şcoală gimnazială, de o stradă și o grădiniță, de tabăra de pictură organizată periodic la Medgidia.


Deși a expus peste tot în lume, Lucian Grigorescu a rămas atașat de locurile natale, de uliţa dobrogeană, de Balcic, de figurile pitoreşti ale turcilor şi tătarilor, pe care le-a surprins ca nimeni altul în lucrările sale.
A fost membru corespondent al Academiei RSR, maestru emerit al artei, artist al poporului, laureat al Premiului de stat.
În volumul său, „Personalități marcante ale Medgidiei”, Adrian Ilie îi dedică marelui pictor un capitol distinct, o amplă biografie din care am desprins câteva fragmente:

„S-a născut Ia 1 februarie 1894, la Medgidia şi a fost al doilea fiu al familiei. Tatăl său Teodor Grigorescu Jitianu, a fost inginer agronom, ce studiase la Livomo, iar la Hârşova îşi va pune în aplicare cunoştinţele acumulate în anii de studii. Mama sa, Corteza, era fiica unui judecător din Brăila. Studiile primare le urmează la Medgidia între anii 1901-1906, la şcoala de băieţi.
Gimnaziul, l-a urmat la Constanţa, iar ulterior la Brăila, la Gimnaziul particular Principatele Unite. La Medgidia, alături de tatăl său mergea la Târgul Panairului şi la pescuit în bălţile Kara-su126. Studiază pictura cu G.D. Mirea, Fritz Stork127 şi Gabriel Popescu între anii 1912 - 1915, la Academia de Belle Arte din Bucureşti. Participă la Primul Război Mondial, pe fronturile din Dobrogea şi Moldova, ca artilerist, fiind rănit în timpul luptelor. Familia sa se va refugia la Iaşi. Aici va deschide prima expoziţie personală în sala revistei „ Omul liber”. După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Aici va fi însoţit de tânără sa soţie, pictoriţa Otilia Maria Nichiforescu. Va expune în anul 1920, un număr de 40 de lucrări în Maison d'Art. Îşi continuă formaţia artistică la Roma (1921-1923), studiind printre alţii cu Etore Ferrari. Acesta era legat de România, realizând opere precum statuia lui Ovidius Publius Naso de la Constanţa şi statuia voievodului Mihai Viteazul din Bucureşti. A rămas impresionat de Italia, dar pictura clasică italiană nu a înţeles-o dintr-o dată, considerând că «pentru a o înţelege, trebuie să fii pregătit, să evoluezi şi să te cultivi neîncetat». Se întoarce în ţară în 1921 şi participă la deschiderea asociaţiei artistice Salonul de toamnă.
Studiază şi la Paris (1924), după ce obţine o bursă de studii, fiind remarcat de Ion Minulescu, director la Ministerul artelor. Aici frecventează atelierele de la Grande Chaumiere şi Academie Ranson, în atelierul lui Roger Bissiere. Îi va întâlni pe Constantin Brâncuşi şi Theodor Pallady.
Pe un drum urmat adesea de artişti, începând cu reprezentanţii impresionismului, călătoreşte spre sudul Franţei, lucrând între anii 1927-1939, la Cassis, fascinat de lumina intensă şi de culorile aprinse ale regiunii dintre Marsilia şi Toulon.
Lucian Grigorescu a fost un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată şi natura umană. Cele mai multe portrete aparţin perioadei târzii a artistului, iar în tinereţe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menţionat Arlechin, aflat în muzeul Zambaccian.
A fost unanim apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români. Tabăra de pictură organizată periodic la Medgidia, purtându-i numele, vine să aducă un omagiu activităţii acestui artist remarcabil, dar şi să scoată la lumină talentul generaţiilor tinere, de multe ori impresionate de activitatea maestrului medgidian.
Din anul 2006, la 2 septembrie, Lucian Grigorescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Medgidia.” 
 
 
#citeşte mai departe în „Personalități marcante ale Medgidiei”,
„Personalități marcante ale Medgidiei”,
#Autor Adrian Ilie

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 


Sursa foto: ilustrație din volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, de Adrian Ilie


Citeşte şi:

#Dobrogea Digitală: Volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, de Adrian Ilie, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Lucian Grigorescu (1894-1965), un artist universal (galerie foto)  

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Dobrogeanul Lucian Grigorescu, cel care a pictat Medgidia pe harta internațională a artei


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica. „«Bucuria care stă» e formula potrivită a eternităţii noastre“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica. „«Bucuria care stă» e formula potrivită a eternităţii noastre“

381
 #DobrogeaDigitală: Constantin Noica - „Cel mai mic lucru e o piatră pe care ţi-o legi de gât. Când o arunci, apoi, ea te trage după ea, şi…“

#DobrogeaDigitală: Constantin Noica - „Cel mai mic lucru e o piatră pe care ţi-o legi de gât. Când o arunci, apoi, ea te trage după ea, şi…“

1109
#DobrogeaDigitală: „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“

#DobrogeaDigitală: „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“

1707
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre Dumnezeu

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre Dumnezeu

1436
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

1324
#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

1680
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

1345
#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

1637
#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

1509
#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

1791
#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

1448
#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

1802
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

2123
Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

1769
#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

2334
#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

1589
#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

1681
#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

1375
#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s\'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

1375
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

1518