#DobrogeaDigitală: Vizita lui Ion Bănescu în Cernavodă - „Nu numai la Cernavoda, dar de la o margine la alta a Dobrogei, a înfiinţat şcoli“

  • După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Școala până la 1877 “.
Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 


Așadar, după cum punctează autorul, „să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Biserica“. Pe parcursul acestui capitol vom descoperi poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.
 
Imediat după expunerea celor două biserici creștin ortodoxe din Cernavodă, raporat la anul 1938, autorul aduce în fața lectorilor o parte din biografiile preoților care au slujit în Cernavodă „de la întemeierea Bisericii“, mai exact: Dumitru Chirescu, Frimu Atanasie, Nicolae Popescu şi Stan Dobrescu, Ion Ţincoca, Ion Ciocan, C. Coadă şi Teodor Samoilă.
 
După prezentarea, în edițiile trecute, a bisericilor ortodoxe, a geamiei și a preoților, astăzi vom începe discuția despre cel de-al VIII-lea capitol, dedicat învățământului din Cernavodă, debutând cu partea intitulată „Școala până la 1877“.
 
Mottoul dedicat de autor acestui capitol acestui îi aparține Regelui Carol al II-lea: „Aș dori să fac învăţatorimii mele o măr­turisire... Dacă soarta nu m'ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost în mijlocul vostru.“
 
Începutul capitolului, referitor, după cum spuneam, la perioada de dinainte de 1877, prezetând descrierea „primului conducător al şcoalei din Cernavoda“ preotul Dimitrie Chirescu a fost prezentat în ediția trecută. Mai apoi, autorul, Ioan Mușat, aduce în fața cititorilor o parte destul de generoasă din manuscrisul „Amintiri“ lăsat de Dumitru Niţescu, un fost fruntaş al dăscălimei dobrogene. Informațiile publicate din manuscris, preluate la rândul lor din Revista „Lamura“, nr. 6 din 1928,  relatează „stiri referitoare la începuturile școalei româneşti din Cernavoda“.
 
Astăzi continuăm expunerea rândurilor scrise Dumitru Nițescu. Regăsim mai jos informații prețioase despre atmosfera din anul 1878 din Cernavodă, anul reintegrării Dobrogei la România. Detaliile captează lectorul transmițându-i emoția de atunci:
 
„Imi plăcea mult să stau în mijlocul băeţilor ceva mai mici ca mine şi în mijlocul bâzâitului acela de albine, ce-l făceau cu cetitul şcolii mele. Preotul avea grije să vie în fiecare dimineaţă ca să-mi dea îndrumările trebuitoare şi să dea porunci straşnice şcolarilor ca să fie cuminţi şi să mă asculte, lucru de care nu aveam nevoie, fiindcă ştiam eu cum să fac, ca să fiu ascultat. În această şcoală m'au găsit armatele române în primăvara anului 1878, când au venit de au ocupat Dobrogea.
 
La Cernavoda, armatele române au fost primite de preotul Chirescu, în fruntea populaţiei româneşti din Cernavoda. Dela marginea oraşului dinspre Seinienii Mici a venit în fruntea lor până la biserică, unde a făcut servicul divin şi de aci la şcoală.
 
Prin aceasta preotul Chirescu, voia să arate fraţilor noştrii români, că şi în această parte, în fosta ţară turcească, popuaţia are conştiinţa că sunt români. La sosirea armatelor române, în Cernavoda mai era încă armata rusească, care a plecat ceva mai târziu.
 
Autorităţile bulgăreşti puse de ruşi în timpul războiului au dispărut că nu se ştie când. În ziua sosirii armatelor româneşti, în Cernavoda au fost mari manifestaţiuni şi din partea populaţiunii şi din partea armatei. Populaţia îmbrăcată în haine de sărbătoare striga ura, iar armata cu muzicile în frunte, cu torţele aprinse, manifesta pe străzile micului oraş. Casele erau luminate. Ruşii şi Bulgarii, care mai rămăsesră n'au luat parte. Şcoala din Cernavoda a continuat să funcţioneze. “
 
Vizita lui Ion Bănescu – „Preotul Kirescu l-a primit cu multă bucurie“
 
Expunerea autorului integrează o amplă descriere despre vizita lui Ion Bănescu din acei ani în Cernavodă. Sunt cuprinse detalii despre momentul în care acesta a sosit în clasă, conversațiile acestuia, planuri de viitor etc:
 
„Într'una din zile mă pomenesc că intră în şcoală un domn mărunt, cu fruntea mare şi cu ţinulă impunătoare cum nu mai văzusem niciodată . Era Ion Bănescu, revizorul şcolar al Dobrogei. Cum îl văzurăm intrând în clasă, ca după obicei; când intră cineva, toţi elevii se sculară în picioare şi la strigătul unuia din capul băncii «observaţi», şcolarii într'un glas  strigară «Să trăiţi, domnule.». Ion Bănescu a mulțumit zicând: «Să trăiţi şi voi copii».
 
Apoi după ce m'a întrebat ce sunt eu în şcoală şi după ce i-am spus că sunt dascălul şcoalei, i-a părut bine, spunându-mi râzănd: «Îmi pare bine, dar să spui băeţilor să nu mai stirge aşa tare, când vine cineva străin în clasă, ci mai bine să se scoale în picioare». Apoi m'a întrebat de preotul Chirescu despre se vede că auzise. Îi spusei că, nenea popa, aşa-i ziceam, este acasă şi lăsând clasa îl codusei. Preotul Kirescu l-a primit cu multă bucurie,mai cu seamă, văzând că este revizorul şcolar din Dobrogea;
 
«Bine aţi venit, domnule revizor. D-zeu mi-a dat marea bucurie să trăesc şi să văd aceste locuri uitate de Dumnezeu alipite la scumpa noastră Românie. Pot să. zic ca bătrânul Simion  acum slobozeşte, în pace pe robul tău că văzură ochii mei mântuirea Ta.»
 
Fiţi bine venit în casa-mea. Tot ce vă rog fierbinte e să ne trimiteţi un învăţător bun, care să ne lumineze copiii.
 
«Mulţumesc părinte de frumoasa şi binecuvântata sfinţiei tale primiri, cât şi de sentimentele româneşti şi de munca ce aţi depus până acum în această parte. În curând vă vom trimite un învăţător.»
 
Ion Bănescu era un om, care când spunea o vorbă o şi ducea la îndeplinire. Era om energic şi priceput. A fost omul timpului şi al împrejurărilor de atunci. În scurt timp, nu numai la Cernavoda, dar dela o margine la alta a Dobrogei, a înfiinţat şcoli trimeţând învăţători. Toţi învăţători din fostele judeţe basarabene, Cahul, Bolgrad şi Ismail, au fost plasaţi în Dobrogea, şi sub energica lui conducere până la 1880, timp de doi ani, aproape în fiecare sat nu numai că s'a înfiinţat şcoală, dar şi localul de şcoală era gata.
 
Pe drum, zi și noapte umbla dela un cap la altul al Dobrogei, dând planuri de şcoli, înfiinţând comitete de construcţii îndemnând şi sfătuind Ia muncă şi şcoalele ca prin farmec se ridicau prin contribuţiuni benevole.“
 
Va urma.
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Școala din Cernavodă până în anul 1877 -„ Funcţiona într-o cameră din dosul locuinţei preotului“

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

1093
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

1170
#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

1505
Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

1725
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

2263
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

2179
#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

2082
#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

2117
#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

2330
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

2612
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

2714
#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

3025
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

3066
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

3253
#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

3290
#DunăreaCălăuzăTuristică: Delta Dunării în anii 1930 - „Privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Delta Dunării în anii 1930 - „Privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“

3100
#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al marinei în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic

#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al marinei în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic

3095
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”

3673
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”

3795
#DunăreaCălăuzăTuristică: Isaccea în anii 1930 - „Se pot face frumoase excursiuni în pădurile din Nordul Dobrogii și la mănăstirile ascunse în liniştea odihnitoare a acestor păduri“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Isaccea în anii 1930 - „Se pot face frumoase excursiuni în pădurile din Nordul Dobrogii și la mănăstirile ascunse în liniştea odihnitoare a acestor păduri“

3798