#DobrogeaDigitală: Ziua Europeană a Culturii Iudaice

 
În fiecare an, în prima duminică a lunii septembrie, comunitatea evreiască din România celebrează Ziua Europeană a Culturii Iudaice.
Organizată pentru prima oară în 2001, aniversarea prilejuiește sărbătorirea culturii străvechi ai urmașilor lui Moise, prezenți și în Dobrogea, din cele mai vechi timpuri, integrați armonios în mozaicul etnic transdunărean.

Din volumul „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“ aflăm despre evrei că „s’au răspândit în toată lumea, aşezându-se şi în Dobrogea, unde au găsit oraşe comerciale bine desvoltate“.
 
La mijlocul secolului XIX, în provincia dintre Dunăre și mare se aflau aproape 5000 de israeliţi, aşezaţi în oraşele: Tulcea, Constanţa, Cernavodă, Hârşova, Mangalia, Megidia, Babadag, Chilia-Veche, Isaccea, Mahmudia, Măcin şi Sulina.
Evreii au obținut privilegii din partea autorităților otomane, care erau interesate de tranzacțiile comerciale pe care aceștia le realizau.
Numărul evreilor a fost în continuă creștere, chiar și după integrarea Dobrogei în cadrul statului român, acest lucru datorându-se faptului că aici existau condiții prielnice desfășurării activităților lor comerciale și meșteșugărești, dar și datorită faptului că aveau posibilitatea de a deține proprietăți, odată cu modificarea articolului 7 din Constituția de la 1866. De asemenea, puteau să-și exercite drepturile politice.
                
Locuiau mai ales în orașele Dobrogei, dar și în satele dobrogene, reușind să transforme pietrișurile ce despărțeau satele de lacuri, în locuri cu fâneață, pentru care cereau taxe populației. Din această informație ne putem da seama de spiritul lor întreprinzător, de faptul că erau capabili să „scoată bani și din piatră seacă”.

La începutul secolului XX, în oraşul Constanţa erau două sinagogi, autorizate să funcţioneze din anul 1903.  
Prin legea pentru regimul general al Cultelor, publicată în aprilie 1928, evreii au fost recunoscuţi ca și confesiune istorică, căpătând și dreptul de a fi reprezentați în Senat de un şef religios.
 
Din păcate, în prezent, singura sinagogă care a rămas în Constanţa (datând din 1910), se află în ruină, aşteptând cu răbdare să-şi recapete gloria de altădată.

Istoria acestui popor a fost de-a lungul vremurilor extrem de tumultuoasă, dar în Dobrogea au găsit dintotdeauna un spațiu primitor, cu oameni care au ajutat la nevoie evreii prigoniți, i-au integrat, le-au respectat cultura și obiceiurile.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 
Citește și:

CNI vrea să reabiliteze sinagoga din Constanța. Cine își mai aduce aminte de un alt templu al comunității evreiești, dispărut fără urmă
 

Evreii din Constanța au sărbătorit Rosh Hashanah (galerie foto)