#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „Acum fluviul a ieşit dintre munţi şi s-a angajat într-o regiune blândă de dealuri“

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 


Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu. Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare).
 
Anexele necesită o atenție sporită, fiind importante pentru turiștii vremii prin prisma utilității turistice a acestora. Acestea prezintă: Mersul vapoarelor de pasageri N.F.R, Călătoriile cu vapoarele N.F.R. Informaţiuni, Tarife N. F. R.
 
Continuăm cu expunerea lucrării antemenționate cu cel de-al doilea capitol intitulat sugestiv „Dunărea românească“. Capitolul debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă. R.I. Călinescu observă Tabula Traiana, orașul Orșova, despre care vom vorbi în ediția viitoare, și multe altele. 

Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos. Redăm în cele ce urmează cea de-a patra parte a acestui subcapitol, restul urmând a fi prezentat într-o ediție viitoare:

„Intrăm acum în Cazonele inferioare. În peretele depe malul drept, sârbesc, privirile ne sunt atrase de nişte găuri pătrate, aşezate la oarecare înălţime deasupra apei şi la depărtare egală una de alta, în care altă dată erau nişte bârne ce susţineau un fel de pod pe marginea fluviului. 

Deasupra acestor găuri, stânca e scobită ca o prispă, aproape în tot lungul defileului. Se vede bine că sunt urmele unei vechi şosele, construite pe malul drept al Dunării, săpată în stâncă întocmai ca şi şoseaua Szechenyi, însă mai modestă decât aceasta, având în vedere posibilităţile technice mai reduse ale timpului în care ea s’a executat. 

Într’adevăr, acestea sunt urmele şoselii romane, construită de soldaţii lui Traian, pe timpul războaielor acestuia cu Dacii. 

La ieşirea din Cazanele inferioare şi cam în dreptul localităţii româneşti Ogradina, observăm pe malul sârbesc o inscripţie comemorativă, săpată în stâncă pentru executării monumentalei şosele romane, lucrare destul de grea de făcut având în vedere mijloacele technice de atunci. Este «Tabula Traiana». 

De aici Dunărea se lărgeşte din nou iar dincolo de localitatea românească Ogradina fluviul este atât de larg încât cotind la dreapta e capabil să dea naştere unui ostrov măricel, acoperit cu plopi şi sălcii, ostrovul Ogradina. Acum fluviul a ieşit dintre munţi şi s’a angajat într’o regiune blândă de dealuri. 

După o cotitură se vede deja oraşul Orşova, care are «Tabula Traiana» văzută de aproape faţă în faţă, pe malul drept, orăşelul sârbesc Tekia“

Va urma.
 
Descarcă gratuit volumul „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I. Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I. Călinescu
 
Citește și:

#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „În defileul Cazanelor, în faţa grandiosului aspect, călătorul simte micimea omului“