#DunăreaCălăuzăTuristică: Delta Dunării în anii 1930 - „Privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“

 
  • Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare)
În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 


Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați și orașul Reni.
 
Din Isaccea, ajungem, în ediția de astăzi, în fermecătoarea Delta Dunării. Detaliile pe care autorul le integrează în descrierea sa, scrisă în anii 1930, sunt, în general, de mare interes și pentru actualitate pentru cei care doresc să se bucure de magia Deltei și de „câteva privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“. Totuși, amintim, că informațiile publicate de R.I. Călinescu se raportează la anii 1930, iar unele dintre ele pot fi contrazise de noi descoperiri istorice. 
 
Aflăm informații despre geografia, istoria și biosfera locului, toate recreând verosimil panorama Deltei Dunării. Redăm în cele ce urmează rândurile scrise de autor despre cele antemenționate:
 
„De la Isaccea la Tulcea mai navigăm cam o oră şi ceva. La o depărtare mică în jos, de Isaccea începe Delta Dunării şi anume la Ceatalul Ismailului, unde Dunărea se desparte în 2 braţe: braţul Chilia, care ia 63% din volumul apelor Dunării şi braţul Tulcea, care ia restul de 37%. Puţin mai la vale de Tulcea, braţul Tulcea se desface în alte 2 braţe: Sulina şi Sf. Gheorghe.
 
Aceste braţe se depărtează progresiv unul de altul, în drumul lor spre Marea Neagră, închizând la mijloc un teren mlăştinos în formă de triunghiu, care se numeşte «Delta Dunării» pentru că aminteşte litera grecească (delta). 
 
La rândul lor cele 3 braţe şi în deosebi Chilia, se desfac într’o adevărată reţea de braţe secundare ce se varsă în mare prin tot atâtea guri. Astfel numai la vărsarea braţului Chilia în mare se pot număra, cu gârle, până la 45 guri ce se resfiră spre mare întocmai ca un evantai.
 
Din cauza numeroaselor braţe secundare care se leagă o clipă pentru a se desface din nou puţin mai la vale şi aşa mai departe, navigaţia se face cu greu pe braţul Chilia şi deloc pe braţul Sf. Gheorghe, iar braţul Sulina a trebuit să fie rectificat şi canalizat pentru a fi făcut navigabil.
 
De altfel şi azi acest braţ necesită îngrijiri foarte meticuloase din partea Comisiei Europene a Dunării, pentru a permite vapoarelor maritine să înainteze până la Galaţi şi Brăila, deşi acest braţ este atât de îngust încât îţi face impresia că vaporul înaintează şi pluteşte prin iarbă şi stuf.
 
Dacă importanţa economică şi politică a deltii Dunării este imensă pentru ţara noastră, nu e mai puţin adevărat că acest interesant ţinut românesc are şi pentru iubitorii de frumos câteva privelişti aproape unice pe tot globul pământesc.
 
Printre numeroasele braţe şi gârle ale deltii se întind păduri dese de sălcii, răchită şi trestie, în toate dimensiunile, formele şi culorile posibile, despărţite de ochiurile strălucitoare ale numeroaselor lacuri, bălţi, mlaştini şi smârcuri, în care cele dintâi se reflectă şi cu care formează un mediu excelent, un adevărat paradis pentru tot soiul de păsări aquatice ca: lebede, pelicani, cormorani, stârci albi, cenuşii, purpurii, galbeni, apoi corcodei, lişiţe, călifari, gâşte şi chiar faimosul Flamingo, depe valea Nilului, rătăcit prin Delta Dunării - ca şi diferite animale mamifere iubitoare de zăvoi şi stuf: vidre, mistreţi, lupi, vulpi şi chiar iepuri.
 
Pe alocurea, terenurile ce par uscate, sunt de fapt poduri ce plutesc la suprafaţa bălţilor, formate dintr’o saltea de răzoare şi rădăcini de stuf, de care s’a prins puţinul pământ rezultat din putrezirea plantelor de baltă. Aceste poduri de stuf plutitor (plaur) acopăr trei sferturi din suprafaţa deltei şi constituesc caracterul ei cel mai specific. Bucăţi mai mari sau mai mici din aceste poduri se rup şi plutesc agale pe apă, ca nişte adevărate insule plutitoare, mişcate de vânt încoace şi încolo.
 
Numai spre mare se întind, în continuarea malului basarabean, câteva cordoane de nisip (grinduri), depuse de valurile mării, ce formează singurul teren solid al deltei. Pe ele s’au înfiripat două frumoase şi interesante păduri de stejar, Letea şi Caraorman, ce reflectă atât în aspect cât şi în compoziţia floristică nuanţa climatică şi caracterele vegetaţiei mediteraneene.
 
În apropierea acestor păduri, pe grindurile ferite de inundaţie, s’au înjghebat şi puţinele aşezări omeneşti, destul de firave de altfel, constituite dintr’o populaţie lipovenească ce se ocupă cu pescuitul. Delta Dunării este de vizitat prin luna Mai sau Iunie. Mai târziu şi în deosebi în August, încep ţânţarii ce formează adevăraţi nouri.
 
Când apele gârlelor sunt scăzute, delta se poate traversa şi de-acurmezişul, pe jos sau cu căruţa, ţinând malul mării, atât dela Sulina spre Sf. Gheorghe (27 km.), cât şi dela Sulina spre Periprava şi Vâlcov (cam aceeaşi distanţă). Deosebit de atrăgător şi instructiv este drumul dela Sulina spre Nord, pe grindul Letea, cu poposire în satul Letea ce se află între dunele de nisip, la marginea pădurii cu acelaşi nume.
 
Drumul prin pădurea Letea este vara nu numai atrăgător şi instructiv dar şi foarte plăcut, pentrucă se merge mai mult pela umbră şi printre flori nenumărate şi plăcut mirositoare de climă caldă. De copacii zgribuliţi şi strâmbaţi, în aprigă luptă cu stepa şi dunele de nisip, atârnă adevărate perdele de liane (Periploca, Smilax, Curpeni, Iederă, Viţă de vie), greu de străbătut chiar pe drum.
 
La capătul grindului şi al pădurii Letea, apare satul lipovenesc Periprava, unde călătorul respiră mai degajat şi mai liber, având senzaţia că de abia a ieşit dintr’o pădure ecuatorială! Cu lotca se poate trece la Vâlcov numai în câteva minute.
 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică
Isaccea în anii 1930 - „Se pot face frumoase excursiuni în pădurile din Nordul Dobrogii și la mănăstirile ascunse în liniştea odihnitoare a acestor păduri“


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

698
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

862
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

931
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1257
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1949
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1649
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2300
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104