#DunăreaCălăuzăTuristică: Orașul Reni în anii 1930 - „Are numeroase biserici şi o grădină publică“

 
  • Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare)
În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.


 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați.
 
Următoarea localitate vizitată de autor este orașul Reni care, la acea vreme, era teritoriu românesc. Astăzi Reni se află în regiunea Odesa (Ucraina), raionului Ismail. Este situat la o distanță de 320 km sud-vest de orașul Odesa și la 22 km de orașul românesc Galați. Autorul, după cum ne-a obișnuit, trece în revistă cele mai importante informații despre localitate și își  continuă călătoria. Redăm în cele ce urmează rândurile scrise de autor despre orașul și portul Reni:
 
„În colţul dintre Dunăre şi Prut se întinde lacul Brateş, acoperit la margini cu o bogată vegetaţie de baltă. Imediat în jos de Gura Prutului este orăşelul Reni, unde se face un însemnat export de cereale, deşi portul nu posedă toate instalaţiile pentru acest scop. De acum Dunărea curge între Basarabia (malul stâng) şi Dobrogea (malul drept).
 
Portul Reni este destinat mai mult comerţului de cereale din Basarabia sudică şi centrală, marfa sosind pe uscat fie cu trenul, fie cu carele. Activitatea portului Reni depinde în mare măsură de variaţiunile climaterice ale Bugeacului, ţinut de stepă cu precipitaţiuni neregulate excesive vara şi iarna.
 
Operaţiunile principale de încărcare a cerealelor se fac la locul din port numit «Triunghiu», pentru exportul cu vasele maritime.
 
Portul Reni, întins pe un front la Dunăre de aproape 6 km., cuprinde portul din amonte, portul din aval (numit şi Triunghiu sau Vadul Sacalelor) şi portul Prut (sau gura Prutului). Portul din amonte este iluminat cu electricitate. Pentru pasageri există aici o sală de aşteptare, adăpost contra intemperiilor. Portul din amonte ca dealtfel şi cel din aval, posedă linii de cale ferată.
 
Portul Prut, deservind gura Prutului, se află la 3 km., în amonte de oraşul Reni. În starea lui actuală Prutul, este navigabil pentru vase dela satul Nemţeşti de jos.
 
Pe cursul din amonte al Prutului pot pluti însă şi plute de lemn, încărcate chiar şi cu transporturi de cereale. Şlepurile ce naviga pe Prut, sunt vase speciale cu calaj mic. Aceste vase au la prova lor un fel de cârme lungi, similare cu cele ale plutaşilor, denumite buine.
 
Se mai întrebuinţează şi nişte prăjini lungi de câte 4-5 m., numite ghiondere. Când vasele coboară Prutul, fie trase la edec cu boii sau caii, fie plutind cu curentul, navigatorii se ajută cu nişte cârlige de fier, destul de solide, numite pişti.
 
Pericolele navigaţiei pe Prut sunt destul de mari. Comunicaţia terestră între Moldova şi Basarabia, peste apa Prutului, se face pe mai multe poduri fixe şi mobile, dintre care cel mai aproape de Dunăre este podul dela «Gura-Prutului», pod fix, metalic, cu o singură arcadă, pentru cale ferată, ce se vede şi depe Dunăre.
 
Poliţia navigaţiei pe Prut este încredinţată căpităniei portului Reni, ajutat de un ofiţer  de port la căpitănia Gura-Prutului şi un agent de port la agenţia Leova. Prutul fiind apă interioară nu se permite navigaţia pe dânsul decât numai şlepurilor sub pavilion român.
 
Oraşul Reni este o aşezare de stepă, având străzi perpendiculare una pe alta. Posedă judecătorie, pretorat, primărie, biurou vamal, gară C.F.R., poliţie, poştă, agenţii de vapoare pentru pasageri şi mărfuri (N.F.R. şi S.R.D.), numeroase bănci şi cooperative, obor de cereale şi de vite, o uzină electrică şi un depozit de petrol şi derivate.
 
Are de asemenea numeroase  biserici şi o grădină publică, plantată mai mult cu salcâmi. Această grădină publică este seara punctul de întâlnire şi plimbare al locuitorilor, care plimbându-se pălăvrăgesc şi mănâncă seminţe de floarea soarelui până noaptea târziu.
 
Populaţia oraşului împreună cu  aceea a satului Anadol, se urcă la cca. 17.000 suflete, fiind formată din români, ruşi, bulgari, evrei, etc.“ 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I. Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Galați în anii 1930 - „Ne isbeşte imediat atmosfera sa trepidantă de mare oraş comercial“

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

393
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1120
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

660
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1078
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1114
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1492
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1672
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1597
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1545
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2251
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2256
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2074
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1754
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1877
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2502
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2484
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2699
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

2511
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

2428
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

2313