#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

 
  • Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare)
În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinătăţei“.
 


Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul notează detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creează verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați și orașul Reni. Din Isaccea ajungem în fermecătoarea Delta Dunării, și, în firescul traseu, în Tulcea, Ismail și Chilia Nouă.
 
R.I. Călinescu continuă periplul, ajungând, de această dată, în orașul Sulina. Sunt prezentate pe rând canalul, portul și orașul Sulina. Sunt amintite detalii despre populație, străzile, instituțiile, dotările localității. Totuși, amintim, că informațiile publicate de R.I. Călinescu se raportează la anii 1930, iar unele dintre ele pot fi contrazise de noi descoperiri istorice. Redăm în cele ce urmează descrierea realizată de autor despre Sulina:
 
„Canalul Sulina este o lucrare artificială, pe o întindere de 34 mile. Portul propriu zis are o lungime de cheuri de 21/2 mile pe malul drept şi 3 pe malul stâng. Pe ambele maluri se întinde orăşelul Sulina, paralel cu cheul, mai mult în lungime şi puţin în lăţime din cauza bălţilor din imediata apropiere.
 
Şi oraşul Sulina ca şi braţul Sulina este o operă artificială şi par’că provizorie, fiind construit din case de scânduri şi bârne. Pilotajul la gura fluviului se face cu 2 pilotine ale C.E.D., ce duc piloţii la vasele care sosesc dela mare şi iau piloţii ce au ieşit din fluviu.
 
Farul de la Sulina e vizibil la 18 mile şi are o lumină fixă. Câte odată, în nopţile senine, lumina acestui far se vede tocmai de la Insula Şerpilor, situată la 45 km. depărtare de Sulina. La capetele ambelor diguri se află câte un un far pentru a indica intrarea, cel dela Nord, cu o lumină roşie, iar cel dela Sud cu o lumină albă, cu eclaturi.
 
Serviciul sanitar al Statului, instalat aici, dispune de un local propriu, prevăzut cu laboratoare de bacteriologie, anatomie patologică, chimie şi studiul pestei şi al boierii. El mai dispune şi de o uzină de apă ce satisface nevoile întregului oraş-port, pe ambele maluri ale canalului. Acest serviciu mai posedă aparate şi instalaţii pentru derazitarea şi desinfectarea vaselor.
 
În afară de dependenţele Serviciului sanitar, Sulina mai posedă un spital pentru bolile epidemice, exotice şi indigene al C.E.D., ca şi un spital al marinei. Aici îşi au sediul şi numeroase agenţii maritime.
 
Sulina este comună urbană, posedând primărie, judecătorie mixtă, comisariat maritim al portului şi oficiu P.T.T., Marina militară posedă o staţiune T.F.F. În jurisdicţia portului Sulina cade şi Insula Şerpilor. Oraşul posedă un gimnaziu de băeţi, situat lângă o mică grădină publică, în port, alături de comisia europeană a Dunării.
 
Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării, etc. Există de asemenea un ştrand la mare, cu restaurant. Am arătat mai sus că dela Sulina se pot face excursiuni frumoase şi interesante la Nord, prin pădurea Letea, la satul pescăresc Periprava şi Vâlcov; la Sud, spre târguşorul pescăresc Sf. Gheorghe.
 
La Est, pe mare, putem face o foarte interesantă excursie la Insula Şerpilor, utilizând pilotina C.E.D. (Hirondelle), care merge acolo odată pe lună, pentru a duce paşnicilor farului alimente şi combustibil.“
 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I. Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“


 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

698
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

862
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

931
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1257
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1949
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1649
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2300
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104