In memoriam: „Petre Diaconu m-a învățat de fapt că arheologia nu este neapărat numai o știință, ci este un dat“


Petre Diaconu. Sursă foto: Revista „Pontica“, nr. 40, 2007
 
  • În urmă cu 15 ani se stingea Petre Diaconu, reputat cercetător a cărui activitate se leagă de o mulțime de situri arheologice, cu precădere de șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare. 

Pe 3 aprilie 2007, în urmă cu 15 ani, trecea în lumea celor drepți, Petre Diaconu, erudit cercetător a cărui activitate s-a consacrat unui „limbi de pământ“, de-a dreptul magică, Păcuiul lui Soare. A descoperit tainele locului, dezvelind vestigiile arheologice de la Păcui. Povestea cetății o puteți afla din acest articol, parte a proiectului #Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Milleannials, proiect marca ZIUA de Constanța.
 
În noiembrie 2019, repectând tradiția, cotidianul ZIUA de Constanța i-a conferit, post-mortem, placheta „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Dionisie Exiguul“. În cadrul evenimentului istoricul Marius Oprea, fondatorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a citit un Laudatio dedicat ilustrului Petre Diaconu în care mărturisea:
 
„Petre Diaconu m-a învățat de fapt că arheologia nu este neapărat numai o știință, ci este un dat. Un dat care este menit unui om dotat numai cu cunoașterea științifică, dar și cu un oarecare har. Cu un talent aparte. Pentru că să fii arheolog nu îți trebuie doar știință, îți trebuie și un pic de imaginație și ceva intuiție. Și totodată o foarte mare responsabilitate“
 
Reputatul arheolog s-a născut pe 6 octombrie 1924, în satul Suneci, aflat la 17 km de Silistra de astăzi, urmând mai apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1953. Ucenic a arheologului Ion Nestor, Petre Diaconu a  devenint la rândul său mentor şi pedagog pentru noi generaţii de tineri arheologi şi cercetători (a predat, timp de trei ani, ca profesor asociat, la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“).
  
În anul 1971 susține teza de doctorat despre pecenegi la Dunărea de Jos, lucrarea care va fi publicată, în 1970, sub titlul „Les Petchénègues au BasDanube“. Un an mai târziu, în 1972, a publicat monumentala lucrare „Cetatea bizantină“, primul volum al monografiei Păcuiul lui Soare, pentru care a fost răsplătit cu premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române.
 
A fost cercetător în cadrulul Institutului de Arheologie al Academiei Române încă din studenție până în anul pensionării, 1991.
 
A lucrat cu dăruință aproape jumătate de secol, fiind activ pe o  mulțime de șantierele arheologice, cu precădere în Dobrogea, de care s-a atașat aparte. A descoperit și cercetat vestigii din toate epocile (începând cu neoliticul şi ajungând până la perioada feudală). Siturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Mangalia, Capidava, Murfatlar, Cochirleni, Cernavoda, Adamclisi, Dinogetia, Niculiţel sau Nalbant stau dovadă a muncii, dăruirii şi pasiunii sale de o viaţă, mare parte din lucrările publicate abordând teme de arheologie sau geografie istorică privind regiunea Dunării de Jos.
 
În calitate de autor sau co-autor a publicat 10 monografii, sinteze, enciclopedii, precum și sute de studii, note, recenzii, rapoarte preliminare, articole tipărite în țară și în străinătate: Germania, Spania, Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, SUA, Belgia.
 
S-a remarcat nu doar în sfera istoriei medievale și a arheologiei romane, fiind preocupat și de sigilografie, numismatică, toponimie, paleografie, etnografie, preistorie, geografie istorică, istorie politică, militară şi economică, demografie, precum și de promovarea unor personalități ale culturii interbelice din Dobrogea, dovedind astfel o cultură enciclopedică.
 
Într-o manieră inedită, presărată cu un umor fin, Petre Diaconu a editat și o autobiografie, unde evocă tot parcursul său profesional, mărturisind aspecte extraordinare și din viața sa privată, precum legăturile cu porcul sau talismanul său de arheolog.
 
Se stinge din viață pe 3 aprilie 2007, fiind înmormântat chiar în apropierea insulei Păcuiul lui Soare, în cimitirul Mănăstirii Dervent, căreia i-a creat un muzeu, contribuind la consolidarea spirituală a acestui sfânt locaş.
 
Sursă foto: Revista „Pontica“ nr. 40, 2007

Citește și:

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

Păcuiul lui Soare, locul unde se odihnește una dintre cele mai impresionante cetăți bizantine (galerie foto+video)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

622
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

790
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1315
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1512
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1467
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1428
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1194
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1240
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1134
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1080
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1293
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1363
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2042
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1581
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1714
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1270
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1349
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1050
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1214
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1209