Înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă - Filiala Constanţa, sub președinția profesorului Adrian Rădulescu


 

  • La 24 iunie 1989, se înființa filiala constănțeană a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România

 
Cu câteva luni înainte de evenimentele din ’89, la inițiativa profesorului Adrian Rădulescu, directorul Muzeului de Istorie, a fost înființată, și la Constanța, o filială a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOȘR).
Existau, la vremea respectivă, centre AOȘ la Iaşi, Botoşani, Suceava, Vrancea, Piatra Neamţ, Cluj, Timişoara, Galaţi şi Brăila, iar urbea tomitană intra, astfel în elita cercetării şi în  mediul academic românesc.
 
Moment important pentru viaţa culturală şi ştiinţifică a Constanței, înființarea filialei Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România (care avea să devină, în 1996, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România) reprezenta conectarea acestei părți a țării la agenda anuală și manifestările Asociaţiei, care se desfăşurau pe comisii de studii interdisciplinare, concretizate în conferinţe, simpozioane, colocvii, mese rotunde, dar şi întruniri periodice cu tinerii cercetători. 
 
Ca preşedinte al Filialei Constanţa a fost ales, în unanimitate, Adrian Rădulescu, care a fost, de altfel, unul dintre principalii animatori ai Asociaţiei. Din arhiva regretatului profesor, istoricul Delia Cornea a recuperat procesele verbale ale ședințelor AOȘ, programele anuale, precum și câteva fotografii.

Din procesul-verbal de constituire a Filialei Constanţa a A.O.Ş.,
aflăm că lucrările sesiunii au fost conduse de o delegaţie a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă de la Bucureşti, prezidată de academicianul Nicolae Teodorescu, şi în prezenţa reprezentanţilor diferitelor filiale din ţară, veniţi la Constanţa cu acest important prilej.
 
„Astăzi, sâmbătă 24 iunie 1989, la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, în sala de recepţie cu frumoase picturi de pereţi, într-o zi însorită, plăcută, potrivită pentru evenimente însemnate, în cadrul simpozionului «Convergenţe ştiinţifice interdisciplinare la ţărmul euxin», se înfiinţează Filiala Constanţa a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din Republica Socialistă România...“.
 
Organizarea filialei Constanţa a AOŞR a fost, firește, urmărită îndeaproape de cadrele de partid ale vremii, autoritățile locale fiind repreprezentate chiar de prim-secretarul de judeţ Mihai Marina.
 
Dacă în 1989 Filiala Constanţa număra 23 de membri, deja în primul an după Revoluţie numărul membrilor afiliaţi a crescut la 66, iar în 1991 Filiala Constanţa a Asociației număra 147 de membri cotizanţi, oameni de ştiinţă din diferite medii (muzee, centre de cercetare, spitale, facultăţi etc.).  
 

În prezent, filiala Constanța a AOȘR este prezidată de Victor Ciupină, având ca membri asociați pe Alexandru-Șerban Bologa, Nicolae V. Dură, Gabriel Leț, Aurel Lup, Aurel Papari, Î.P.S. Teodosie [Petrescu Macedon], Natalia Roșoiu, Vasile Sârbu – membri titulari, Adrian Bavaru - membru de onoare, Mariana Așchie, Dragomir Coprean, Sorin Rugină – membri corespondenți, Viorel Gheorghe Tode, Valentin Ciorbea, Stoica Lascu.

Sursa foto:  Delia Cornea
 
Citeşte şi: 

Ex-rectorul Victor Ciupină, președintele filialei Constanța a Academiei Oamenilor de Știință din România „Nici vorbă de o posibilă desființare. Vom funcționa din venituri proprii”

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

710
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1004
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1048
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1005
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1205
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1287
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1962
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1656
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1218
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1174
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1756
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2305