Istoria Dobrogei - Bibliografie: Mnaseas (sec. II î. H.) - „Periegesis”

Grecul Mnaseas s-a născut în polis-ul Patara (litoralul turc al Mării Egee) sau Patrai (Peninsula Pelopones din Grecia) și a trăit în sec. II î. H.
El a fost elevul marelui geograf grec Eratostene și a scris lucrarea „Periegesis” (Peregrinări), în care prezintă evenimente miraculoase din diverse regiuni și din care s-au păstrat câteva fragmente. (ed. G. Ștefan)
 
Un pasaj despre zeul Zamolxis al geților a fost citat mult mai târziu în lexiconul lui Photios (sec. IX): „Mnaseas [spune că – notă G. Ș.] geții cinstesc pe Cronos numindu-l Zamolxis.”
Editorul G. Ștefan notează că în mitologia greacă Cronos simboliza Timpul, fiind fiul lui Uranos și tatăl lui Zeus, considerându-se că epoca sa a reprezentat vârsta de aur a omenirii.
Complexa problemă a religiei geto-dacilor, centrată pe zeul Zalmoxis, a fost sintetizată în 2008 de Eusebio Tudor în patru teorii: monoteistă, henoteistă (ierarhică), dualistă și politeistă.
 


Un pasaj despre zeu trac Sabazios a fost citat ulterior de grecul Harpocration (sec. II): „Demostene în Apărarea lui Ctesiphon spune că sabii sunt cei inițiați în cultul lui Sabazios, adică al lui Dionysos, precum sunt numiți bacchi cei inițiați în cultul lui Bacchos. Că Sabazios și Dionysos sunt unul și același, ne spune și Amphiteos în cartea a II a a operei Despre Heracleia. Așa spun și unii că bacchi se numesc sabi, dar Mnaseas din Patrai afirmă că Sabazios este fiul lui Dionysos.”
Editorul G. Ștefan notează că Sabazios era un zeu trac al cărui cult se extinsese în sec. V î. H. și la greci ca zeu al vegetației. Ca și pentru Dionysos, în cinstea lui Sabazios se organizau  sărbători orgiastice.



Dionysos era zeul grec al vegetației, pomiculturii, vinului, plăcerii, fertilității și festivităților. Era prezentat ca un matur bărbos și îmbrăcat sau ca un tânăr frumos, cu păr lung și efeminat, și însoțit de satiri și nimfe. Atributele sale era taurul, șarpele, iedera, vinul, vița de vie, misterele, vindecarea și oracolul.
De asemenea, G. Ștefan notează că Amphiteos a fost un scriitor grec care a trăit în sec. III-II î. H. în polis-ul Heracleia Pontică (litoralul turc al Mării Negre).
 


Geții fuseseră menționați anterior de către grecii Ellanikos, Sofocle, Tucidide, Menandru  și Herondas.
 
Grecii, tracii și geții, ca ramură nordică a tracilor, menționați în izvoarele scrise grecești din epoca fierului, făceau parte din marea familie de popoare indoeuropene.



Bibliografie
Fragmenta Historicum Graecorum... indice plenissimo instruxerunt Car. et. Thedor. Mulleri, vol. III, Firmin Didot, Paris, 1841-1870
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XXXXL. Mnaseas)
TUDOR EUSEBIO, Spiritualitatea geto-dacilor: aspecte ale religiei şi comportamentului funerar, 2008.

 
Sursa foto: ZIUA de Constanța – Vase-urnă sau de ofrande lucrate cu mâna sau la roata olarului; fusaiole, mărgele, cuțite, zăbale de fier, fibule descoperite în mormintele geto-dace de la Ostrov, Satu Nou, Bugeac etc. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citeşte şi:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Satyros (sec. II î. H.)

 

Galerie foto: