Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos



În timpul cercetărilor arheologice efectuate de belgianul Franz Cumont la Dura-Europos (Siria), pe malul Eufratului, în 1922-1923, au fost descoperite scuturi de paradă din lemn, cu lungimea de 1,10 m - 1,20 m și lățimea de 0,8 m. Unul din scuturi este acoperit de un pergament pictat, lat de 45 cm și înalt de 18 cm, și cuprinde etape ale drumului de la Mesembria (Nesebăr/Bulgaria) până în Crimeea (Ucraina). Interiorul albastru al pergamentului reprezintă Marea Neagrăpe care se află două corăbii, iar pe margine sunt trecute localitățile cu cifrele care indică distanțele dintre ele. Lângă majoritatea numelor apare și o casă, reprezentând probabil tabere de odihnă ale unităților militare în marș. Râurile sunt de asemenea indicate cu albastru. Scutul a aparținut unui soldat din Cohorta XX Arcași Palmyrieni (subunitate auxiliară) și poate fi datat 230-250, când unitatea a evacuat marele orașul Palmyra (Siria).Mai precis, textul poate fi datat după 238, deoarece subunitatea a parcurs ținuturi în care comunicațiile au fost întrerupte temporar de marea invazie a goților din 238.Chiar dacă starea fragmentului este nesatisfăcătoare, este evident că a fost redactat după modelul unui „itinerar” roman. Numismatul român Ion Mititelu a reușit să completeze și să rectifice traducerea lui Cumont. (ed. Gh. Ștefan)
 
2. Me[sembria – notă G.Ștefan]
..........
6. Dionysopolis
7. Timum
8. Bizone [Cavarna/Cadrilater-Bulgaria]
9. [Capul– n. G. Ș.] Tirizis
10. Callatis
11. Amlaidyna
12. Stratonis
13. Tomis 33 de mii 400 [de pași– n. G. Ș.][1 pas roman = 30 cm]
14. Halmyris 74 mii [de pași– n. G. Ș.]
15. Fluviul Istru 44 mii [de pași– n. G. Ș.]
16. [Semne negre, care sunt făcute cu mâna și sunt ilizibile– n. G. Ș.]
17. Fluviul Dunărea
18. [Semne ilizibile– n. G. Ș.]
19. Tyras [Nistru] 84 de mii 500 [de pași– n. G. Ș.]
 


Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că numărul de pași din dreptul Tomis/Constanța reprezintă distanța până la Callatis/Mangalia. De asemenea, consideră ca „fantezistă” interpretarea lui Mititelu că semnul „x” indica existența unui episcopat la Constanța, deoarece religia creștină a fost legalizată în Imperiul Roman în 311 (est) și 313 (vest). Dar celelalte semne sunt interpretate ca un dig, semnificând existența portului.
În ce privește menționarea Dunării la punctul 15, Gh. Ștefan notează că Mititelu citea„Istros”, în timp ce Cumont citea orașul Histros ca prescurtare de la „Histropolis”.
În ce privește evocarea Dunării la 17, Gh. Ștefan îl citează pe Mititelu, care considera că arcașul a trecut peste un braț al fluviului și apoi prin delta acestuia pentru a ajunge la Nistru.
 
Bibliografie

Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Guethner, Paris, 1926.
I.Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de Doura-Europos, în „Buletinul Societății numismatice române”, XXXVII (1943)
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964(CXVII. Scutul de la Dura-Europos)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.

Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”


Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

237
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

793
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

943
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1130
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1326
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1357
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1116
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1747
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1632