Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu


Ieri a încetat din viață, la vârsta de 84 ani, prof.univ. dr. Marian Traian Gomoiu, un savant cu adânci rădăcini dobrogene, o personalitate incontestabilă a intelectualității românești. Trupul neînsuflețit se află depus la Casa Albastră, înmormântarea fiind programată pentru mâine.
Un ultim omagiu îi aduc astăzi cei care l-au cunoscut, prețuit și care au avut șansa de a-l avea drept mentor.

Universitatea „Ovidius” din Constanța
IN MEMORIAM
Prof. univ. dr. Marian -Traian Gomoiu, membru al Academiei Române
15.08.1936 – 25.02.2021

Pe data de 25 februarie 2021, într-o zi cu soare și mare calmă, a încetat din viață cel care a fost Marian-Traian Gomoiu, specialist în biologie marină şi oceanologie, membru titular al Academiei Române, doctor și coordonator de doctorat în Biologie, mentor al unei pleiade întregi de biologi și ecologi marini.
Specialist de talie mondială, a fost unul dintre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, având contribuţii esențiale la cunoaşterea dinamicii biocenozelor marine bentale, având însemnate contribuţii științifice la cunoaşterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive.
Născut la 15 august 1936 la Bazargic, urmează studiile liceale la prestigiosul Liceu Teoretic "Mircea cel Bătrân" din Constanța, iar dupa absolvirea liceului urmează cursurile Facultății de Ştiinţe Naturale – Geografie a Universităţii "Victor Babeş" din Cluj, sectia Biologie, pe care o absolvă în anul 1958. După un scurt stagiu de profesor în învâțământul gimnazial, în anul 1959 se angajează la proaspăt înființatul Laborator de Oceanografie al Academiei Române din Constanţa devenit mai târziu Institutul de Biologie "Traian Săvulescu". Aici și-a început activitatea ca cercetător științific, dedicându-se cu trup și suflet biologiei marine, deprinzând tainele explorării științifice subacvatice și fiind un pionier în această direcție în România și făcând parte dintr-o generație de tineri entuziaști care au făcut practic epocă în cercetarea științifică românească, atingând un nivel neegalat până în prezent.
În anul 1973 devine doctor în ştiinţe biologice cu o teză de ecologie marina bentală sub coordonarea eminentului cercetător Mihai Băcescu, teză care a trasat direcțiile unei cariere de succes. Își continuă specializarea în biologie marina cu stagii în străinătate (în Danemarca, în Cuba și Marea Caraibilor, în Statele Unite, la unul din cele mai prestigioase institute de cercetări marine din lume).
Treptat, a parcurs toatele etapele profesionale ale unei cariere de cercetator marin de talie mondială, ca cercetător la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa, la Centrul Român de Geologie şi Geoecologie Marină Bucureşti, devenit mai apoi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare in Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar, unde a avut funcția de director general adjunct. Intre1990 și 1993, asigură și funcția extrem de importantă și de solicitantă de prim guvernator al Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar în această perioadă pune bazele organizării celei mai importante și mai complexe arii de protejate naturale din România, totodată o zonă unică la nivel european.
Cu toate că a avansat în carieră și în vârstă și fiind unul din pilonii de bază ai elitei de cercetători marini din Europa, ani de zile, până aproape de vârsta pensionării, a participat la numeroase expediții științifice naționale și interanaționale în Marea Neagră și pe tot cursul Dunării, unde a făcut școală cu o întreagă pleiadă de tineri cercetători. In acest fel, a contribuit în mod substanțial la formarea celor care sunt acum în funcții la institutele de cercetari de profil sau la universitate, și care au putut să beneficieze în mod direct de o îndrumare de specialitate care nu poate fi cuantificată în nici un fel.
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 170 de lucrări şi studii, publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate. A fost o lungă perioadă de timp redactor-şef adjunct al revistei "Recherches marines", vicepreşedinte al Comisiei de oceanografie a Academiei Române, membru al Societăţii de ştiinţe biologice din România, al Comisiei Internaţionale pentru exploatarea ştiinţifică a Mării Mediterane, al
Comitetului de bentos, al Comitetului de ape salmastre, al Comitetului de plankton al CIESM, al Societăţii malacologice italiene, al Asociaţiei Internaţionale pentru studiul meiobentosului.
Profesor emerit al Universității "Ovidius" din Constanţa, Marian-Traian Gomoiu fost distins în decursul carierei sale cu o serie de distinctii: Premiul "Emanoil Teodorescu" al Academiei Române în anul1987, cu Premiul special al Salonului de carte "Ovidius" de la Constanţa în 2003, cu Medalia Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Mării Negre acordată la Istanbul în 2009 și cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad în anul 2010.
Incununarea supremă a recunoașterii valorii activității științifice vine în 1993, când devine membru corespondent al şi membru titular Academiei Române și mai apoi în 2015, când devine membru plin al celei mai prestigioase instituții academic din România.
Raspunzând solicitării elitei științifice din Constanța, în anul 1990 se alătură grupului care a pus bazele Universității “Ovidius”, punând de la început umărul la dezvoltarea în cadrul facultăți de Biologie, iar mai apoi al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole al specializărilor de Biologie și de Ecologie și protecția mediului, a trei programe de master, a centrului de cercetare al facultății. Din 1990 devine conducator de doctorat în cadrul Universității “Ovidius”, având o contribuție inegalabilă nu numai la dezvoltarea școlii doctorale în domeniul Biologie dar și la formarea a generații întregi de studenți, sau la formarea științifică și profesională a unora din profesorii și conducătorii actuali de doctorate din cadrul facultății în care a activat. Pe parcursul anilor, a sustinut cursuri de specialitate în ecologie, a fost principalul inițiator al primului program de master de profil din universitate – Biotehnie si ecotehnie marină si costieră și aducându-și contribuția și la fundamentarea altor două programe de master în care tinerii absolvenți ai studiilor de licență au deprins tainele unor concepte ca dezvoltarea durabilă, analiza integrată a impactului de mediu și conservarea biodiversității. În cadrul facultății, demarează și coordonează o serie de teme de cercetare care au stat la baza formării unui nucleu in jurul caruia s-a conturat actualul centru de cercetări al facultății. Practic, profesorul Marian – Traian Gomoiu a creat o școală de specialiști în biologie și ecologie marină în cadrul universității, iar unii dintre acești specialiști activează în prezent la universități prestigioase din străinătate.
Astăzi, cei care v-au fost aproape într-un fel sau altul – ca învățăcei sau colegi - vă aduc un ultim omagiu, ca unuia care a fost unul din cei pe umerii cărora s-a înălțat o facultate și care au asigurat hrana spirituală pentru mai bine de 20 de generații de studenți, masteranzi și doctoranzi. Nouă, celor care suntem acum în facultatea pe care ati slujit-o, nu ne rămâne decât să păstrăm nivelul științific și academic pe care nu l-ați demonstrat o viață și să transmitem și generațiior care vin flacăra științei pe care ați știut cu atâta dăruire să ne-o lăsați moștenire.

ONG Mare Nostrum
Spiritul său va rămâne veșnic printre noi sub forma îndrumărilor, pe care ni le oferea meu cu iubire și înțelepciune. Încă de la început a fost aproape de Mare Nostrum, înscriindu-se între membrii fondatori și fiind profesor pentru mulți dintre noi. Ne simțim onorați și recunoscători pentru că am avut șansa de a-l cunoaște și de a lucra împreuna. Îi vom simți lipsa.

Prof. univ. dr. Adrian Bavaru
Noi, majoritatea cunoștințelor, prietenilor știam situația medicală din ultimul timp, știam că are probleme grave, că se punea chiar problema unei a doua operații la cel de-al doilea picior. Problemele se strângeau din ce în ce mai mult și problemele de sănătate erau mari. Ne pare rău, dar pe de altă parte, decât să se chinuie un om, pe el și pe cei din jur, poate Dumnezeu știe mai bine ce face. Condoleanțe familiei pentru pierderea suferită!


Comunitatea academică a Universității „Ovidius” din Constanța

Ne exprimăm regretul profund la vestea decesului acad. prof. univ. dr. Marian-Traian Gomoiu, specialist în biologie marină și oceanologie, membru titular al Academiei Române, profesor emerit al Universității „Ovidius” din Constanța (UOC), mentor al unei pleiade întregi de biologi și ecologi marini.

Expert de talie mondială, profesorul Gomoiu a fost unul dintre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 170 de lucrări și studii, publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate. De asemenea, între 1990 și 1993, a inițiat organizarea celei mai importante și mai complexe arii naturale protejate din România, o zonă unică la nivel european, fiind primul guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Rolul prof.univ.dr. Marian-Traian Gomoiu în dezvoltarea în cadrul Facultății de Biologie, iar mai apoi în cadrul Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, a specializărilor „Biologie” și „Ecologie și protecția mediului”, a trei programe de master, dar și a centrului de cercetare al facultății, este esențial și începe în anul 1990, odată cu înființarea UOC. Prin dubla sa calitate, de profesor și de conducător de doctorat în cadrul Universității „Ovidius”, a creat o școală de specialiști în biologie și ecologie marină, care traversează peste 20 de generații. Astfel, profesorul Gomoiu va rămâne în amintirea noastră ca un reper al nivelului academic și de cercetare la cele mai înalte standarde, un model al pasiunii și dăruirii pentru știință.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate și tuturor celor care l-au cunoscut.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

941
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

925
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

813
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1204
#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

1271
#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

1581
#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

1254
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

1207
#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

857
#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

1950
#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

1640
#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

1624
#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

1523
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

1459
#citeșteDobrogea:  Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

#citeșteDobrogea: Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

1581
#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

1747
#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

1270
#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

1284
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

2311
#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

1620