Portrete de preoți dobrogeni: Preotul Filimon Bolocan

Preotul Filimon Bolocan s-a născut pe 22 noiembrie 1907, în comuna Dumitrovca, județul Ismail (azi în Ucraina), din părinții Ion și Zenovia, de profesie plugari. Între anii 1917 și 1921 a urmat cursurile școlii primare din localitatea natală, iar în anul 1921 s-a înscris la Seminarul Teologic „Melchisedec Episcopul” din Ismail, pe care l-a absolvit în anul 1929. Printre profesorii pe care i-a avut la Ismail se numără Emil Grosu, fost profesor la Liceul de Fete din Constanța, și avocatul Ion Leu din Medgidia, tatăl regretatului regizor Corneliu Leu, trecut la cele veșnice pe 9 iunie 2015.
 

 
Pe 14 mai 1929, tânărul teolog Filimon Bolocan s-a căsătorit cu Ecaterina Constantinescu, fiica preotului Radu Constantinescu din comuna Saligny, județul Constanța. În același an, pe 25 decembrie 1929, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Hațeg, județul Constanța, unde a slujit până în anul 1934, când a fost transferat la parohia Saligny, în locul socrului său, care trecuse la cele veșnice.
 
După 15 ani de slujire rodnică în parohia Saligny, părintele Filimon Bolocan a intrat în vizorul regimului comunist, fiind arestat și condamnat la închisoare. Potrivit istoricului și cercetătorului Adrian Nicolae Petcu, în anul 1951, într-un lot de 22 de persoane arestate de Securitatea din Constanța, se regăsea și preotul Filimon Bolocan, alături de alți patru preoți: Teodor Samoilă, Emil Oprișan și Ion Vasiliu slujitori ai bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Cernavodă, și preotul Stelian Popescu, de la biserica „Sfântul Nicolae Vechi”, din municipiul Constanta. Documentele de arhivă arată că preoții Teodor Samoilă și Ion Vasiliu ar fi făcut parte dintr-o organizație anticomunistă, inițiată de profesorul Lazăr Ștefănescu, iar preoții Filimon Bolocan, Emil Oprișan și Stelian Popescu erau considerați de securitate simpatizanți sau membri ai Mișcării Naționale de Rezistență din Dobrogea. Toți au fost judecați și condamnați de Tribunalul Militar Constanța, în anul 1952. Părintele Filimon Bolocan a fost arestat pe 11 septembrie 1951 și a fost condamnat la 18 ani de muncă silnică pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale și tăinuire”. De la Penitenciarul Constanța a trecut prin închisorile Aiud, Lugoj și Gherla.
 
După 9 ani de detenție, timp în care soția rămâne invalidă, iar casa îi este demolată în urma „unor lucrări de interes obștesc, în legătură cu lucrările Canalului”, dosarul îi este revizuit, iar pe 15 noiembrie 1960 este eliberat din temnița comunistă, bolnav de tuberculoză osoasă localizată la coloana vertebrală (morbul lui Pott). Într-un memoriu din anul 1961, părintele Filimon Bolocan aduce câteva precizări despre motivul arestării și condamnării lui. Acesta menționează că, pentru faptul că nu a denunțat „în 1947 pe cel ce a dat prilej și altora de atâtea necazuri, (...) am executat osânda grea de peste nouă ani”.
 
Dar problemele părintelui Filimon Bolocan nu au încetat odată cu ieșirea din temniță. Parohia Saligny era ocupată de un alt preot, iar pentru a putea sluji din nou îi trebuia aprobarea episcopiei, dar și a Departamentului Cultelor. Astfel, a început demersurile pentru reîncadrarea în treapta preoției, care au durat aproape 4 ani. În acest timp a lucrat ca dulgher pe diferite șantiere, reușind chiar să obțină o calificare în această meserie.
     
Abia pe 1 octombrie 1964 părintele Filimon Bolocan a primit decizia din partea Departamentului Cultelor de încadrare în funcția de preot la parohia Carvăn, din județul Constanța. Aici a slujit aproape un an, timp în care a păstorit cele patru sate al parohiei: Carvănul Mare, Carvănul Mic, Cuiugiuc și Velichioi. Pe 1 iulie 1965 a fost transferat la cerere la parohia Vlahi, județul Constanța, unde a slujit până pe 1 februarie 1970, când a fost transferat, tot la cerere, la parohia Aliman, același județ.  
 
La Aliman a slujit cu multă dedicare până pe 1 noiembrie 1977, când, încărcat de bolile dobândite în detenție, iese la pensie și se stabilește în localitatea Saligny, județul Constanța. Până în acest moment nu am putut identifica locul de veșnică odihnă al părintelui Filimon Bolocan sau ziua trecerii sale din această viață.
 
În încheierea articolului, redăm o scurtă mărturisire a preotului Filimon Bolocan, despre începuturile sale în slujirea bisericească:
„(...) Dragostea mamei mele și râvna de a face din mine un slujitor al Sfintei Biserici au fost așa de puternice încât nu a precupețit niciun sacrificiu pentru a mă susține la învățătură. Am luptat din greu, nu atât cu cartea, care îmi era dragă, cât cu lipsurile materiale, căci părinții mei nu aveau stare materială prea bună. Faptul că eram modest îmbrăcat nu mă deprima, căci ardea în mine nădejdea mântuitoare a sacerdoțiului cristianic, ce mă dinamiza și mă susținea moralicește.
 
Lipsit de cele materiale, dar bogat în năzuințe curate pentru cele spirituale, m-am preoțit și am început pastorația pe 1 ianuarie 1930. Prin slujba mea am stat în ajutorarea oamenilor cu conștiință trează și inimă iubitoare. Duhovnicește, le-am fost părinte sfătuitor și îndrumător în cele religioase. Cultural, am înființat biblioteci și m-am îngrijit să aibă la îndemână și cărțile ce-i îndrumau în gospodării și agricultură. Moralicește, le-am povățuit omenia și bunăcuviința (...)”.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopie Tomisului, Dosar Preot Bolocan Filimon
Adrian Nicolae Petcu, Preoți dobrogeni în temniţa comunistă, Ziarul Lumina, ediția online, apud https://ziarullumina.ro/societate/historica/preoti-dobrogeni-in-temnita-comunista-79824.html
 
Sursă foto: Ziarul Lumina
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
                                               
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea 

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Portrete de preoţi dobrogeni: Preotul Caraivan Velicuh
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: E rău în lume, dar la noi e bine!

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: E rău în lume, dar la noi e bine!

965
Societatea Nationala “Nuclearelectrica” - SA: OFERTA DE VANZARE ACTIVE

Societatea Nationala “Nuclearelectrica” - SA: OFERTA DE VANZARE ACTIVE

922
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Uluitorul experiment al dr. Levon Mirahorian

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Uluitorul experiment al dr. Levon Mirahorian

936
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Avocatul-căpitan Ioan Missir, autorul faimoasei cărți de război „Fata moartă”

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Avocatul-căpitan Ioan Missir, autorul faimoasei cărți de război „Fata moartă”

1597
#DobrogeaDigitală: Charles Baudelaire și parfumul cuceritor al „Florilor răului”

#DobrogeaDigitală: Charles Baudelaire și parfumul cuceritor al „Florilor răului”

1351
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: Viața de noapte a litoralului românesc, de-acum patru decenii

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: Viața de noapte a litoralului românesc, de-acum patru decenii

2391
Oameni politici care au contribuit la propășirea orașului Constanța

Oameni politici care au contribuit la propășirea orașului Constanța

1979
#DobrogeaDigitală: Emil Cioran - o lecție de autenticitate și libertate interioară

#DobrogeaDigitală: Emil Cioran - o lecție de autenticitate și libertate interioară

1760
#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

861
Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (II):  Imaginea mării și plaja bucuriei

Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (II): Imaginea mării și plaja bucuriei

1889
#DobrogeaDigitală - revista „Ovidiu“: Nu te mai plânge, ci ridică-te și mergi înainte!

#DobrogeaDigitală - revista „Ovidiu“: Nu te mai plânge, ci ridică-te și mergi înainte!

1483
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Manuc-Bei Mirzaian și povestea vestitului său han

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Manuc-Bei Mirzaian și povestea vestitului său han

807
Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (I): Călătoria cu trenul și „evadarea“ din oraș

Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (I): Călătoria cu trenul și „evadarea“ din oraș

2425
#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „Cu cît de puțin lucru se mulțumesc oamenii!”

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „Cu cît de puțin lucru se mulțumesc oamenii!”

1754
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești

1692
#DobrogeaDigitală: Vintilă Horia, dorul de patrie și spiritualitatea născută în exil

#DobrogeaDigitală: Vintilă Horia, dorul de patrie și spiritualitatea născută în exil

3401
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Iacob Melic - arhitect al Statului în Țara Românească

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Iacob Melic - arhitect al Statului în Țara Românească

2862
Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

2331
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

2175
Constanța la începutul veacului trecut

Constanța la începutul veacului trecut

2462