Preoți și biserici la sat: Parohia Dobromir, județul Constanța (galerie foto)


Comuna Dobromir, județul Constanța, este situată în partea de sud a județului Constanța, la doar câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, cu care se învecinează în partea sudică. Este formată din satele Cetatea, Dobromir Vale (reședința), Dobromir Deal, Lespezi, Pădureni și Văleni. Conform recensământului din 2011, Dobromir este singura comună din România în care etnicii turci sunt majoritari, reprezentând 57,76% din populație.





Numele comunei este de origine slavonă și este compus din adjectivul „dobrii” = „bun” și substantivul „mir” = „pace”. Din Registrul Inventar al Parohiei Dobromir din anul 1967, aflăm că, în Dobromir „pe lângă elementul geto-dac s-au stabilit tătari veniți din Crimeea, turci și câteva familii de bulgari. În anul 1888, românii din Transilvania au fugit din Imperiul Austro-Ungar, s-au așezat inițial în ținuturile Ialomiței, muncind la fostele moșii boierești, iar când Dobrogea a fost eliberată, acești români transilvăneni s-au retras aici, fiind împroprietăriți și în satul Dobromir”.


Parohia Dobromir este alcătuită astăzi din satele Dobromir Vale, Dobromir Deal și Tudor Vladimirescu. Dacă la Tudor Vladimirescu nu există biserică, ci doar un loc pus la dispoziție de un enoriaș pentru săvârșirea slujbelor de parastas sau agheasmă, la Dobromir Vale Sfânta Liturghie și celelalte slujbe sunt săvârșite într-o casă de rugăciune, recent construită, pe locul unei mai vechi case de rugăciuni din chirpici, amenajată de românii din sat, în anul 1940. Tradiția locală menționează că în Dobromir Vale a existat o casă de rugăciune din chirpici încă din anul 1860, construită de comunitatea bulgară, care se deteriorase într-atât de mult la începutul secolului XX încât nu mai putea fi folosită. Astfel, sătenii au luat hotărârea de a ridica o biserică măreață, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1904. Această biserică nu a fost terminată nici până azi, iar motivele acestui fapt ni le explică fostul preot paroh de la Dobromir, părintele Stroe Daniel:


În anul 1904 a început construcția unei biserici ortodoxe în Dobromir Vale. A fost ridicată până la turle, însă vremurile erau tulburi, iar fondurile necesare pentru ridicarea şi finalizarea sa erau foarte greu de găsit. Lăsate un timp la o parte, din cauza războaielor ce pustiau Balcanii şi Dobrogea, lucrările au fost reluate în 1923. A fost construită mare parte din ea, dar tot nu au reuşit să o termine. În 1940, în baza Tratatului de la Craiova privind cedarea Cadrilaterului, s-a decis şi strămutarea comunităţilor române şi bulgare din zonele vizate de înţelegere. Astfel, bulgarii din Dobromir Vale au părăsit satul şi biserica încă neterminată, dar pe locul vetrei lor nu s-au stabilit români (mutaţi în alte zone), ci musulmani. Se spune că, la un moment dat, nişte legionari ajunşi în zonă ar fi vrut să finalizeze lucrările, dar aceştia nu s-au mai întors niciodată. Clădirea s-a deteriorat semnificativ în anul 1991, când, în urma cutremurului, cupola cea mare a bisericii s-a prăbușit.



Într-o comună locuită de majoritari musulmani, biserica a rămas în ruină și din motive neștiute astăzi, biserica se află în același stadiu. În anul 1940, după plecarea bulgarilor, au rămas multe case libere, fără să le ocupe alți cetățeni și credincioșii ortodocși, neavând locaș de cult, au transportat obiectele de la fosta casă de rugăciune, care se prăbușise între timp, într-o casă dată lor în folosință de autoritățile de stat din vremea aceea. Această casă de rugăciune a fost sfințită în anul 1940”.


Biserica „Sfântul Gheorghe” din Dobromir Deal


Construcția actualei biserici „Sfântul Gheorghe” din Dobromir Deal a început la doar doi ani după cea din Dobromir Vale, în 1906, dar a avut o cu totul altă soartă, fiind finalizată în anul 1923. Lăcașul de cult a fost ridicat de meșterul Anastase Toma și pictat în stil neobizantin de pictorul Vasile Mărgărit din Tulcea, în anul 1924. Tot în anul 1924 biserica „Sfântul Gheorghe” din Dobromir Deal a fost sfințită de Ilarie Teodorescu, episcopul Constanței. Biserica, prevăzută cu cinci încăperi, a fost ridicată pe o suprafață de 262 mp, și a fost construită din piatră și cărămidă, în formă de cruce, cu trei turle, pe care sunt montate trei cruci din metal.


Vicisitudinile vremii au afectat lăcașul de cult, acesta fiind supus unui proces de restaurare între anii 2011 și 2014, sub coordonarea preotului paroh Nicolae Anei. Părintele, cu sprijinul enoriașilor, al domnului Eugen Iliescu, primarul Comunei Dobromir și al Consiliului Local Dobromir, a refăcut tencuiala exterioară, a acoperit biserica cu tablă galvanizată, în interior a montat parchet și a restaurat integral clopotnița. În urma acestor lucrări, biserica „Sfântul Gheorghe” din Dobromir Deal a fost resfințită pe 30 august 2014, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.


Pe 6 iunie 2019, de Înălțarea Domnului în curtea bisericii „Sfântul Gheorghe” din Dobromir Deal a fost sfințită o troiță închinată eroilor acestei localități. Troița a fost ridicată de Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități (AMVVD) Constanța. Slujba de sfințire a fost oficiată de de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.


Preoții care au slujit în Parohia Dobromir sunt: preotul Mocanu, preotul Culicovschi, preotul Niță, preotul Constantin Vasilescu, preotul Virgil Nicolae, preotul Picu Viorel, preotul Bulai Petrică, preotul Guzu Cladiu, preotul Gavrilă Ionuț, preotul Anei Nicolae, preotul Stroe Daniel, iar azi slujește preotul Sorin Titu Petcov.
 

Preotul paroh Sorin Titu Petcov



Părintele Sorin Titu Petcov s-a născut pe 11 februarie 1981 la Galați, din părinții Marian și Maria. Este absolvent al Liceului de Marină din Galați, al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, specializarea Teologie-Pastorală, promoția 2005, și al unui curs de master în cadrul Facultăţii de Drept şi Știinţe Administrative, Universitatea „Ovidius” Constanţa, specializarea Drept Canonic şi Instituţii Comunitare. Pe 19 august 2007 s-a căsătorit cu Valentina Claudia Pricope, cu care are două fete: Macrina și Maria. A fost hirotonit diacon și preot pe 17 martie 2019 și 11 august 2019, pe seama Parohiei Dobromir, județul Constanța, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.


Bibliografie:


Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Dobromir, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Altinum, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2016
Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Volumul II, București, 1899


Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere: Vali Vădănoiu)


Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.



Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoți și biserici la sat: Parohia Gârliciu, județul Constanța (galerie foto)
 



Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1554
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2024
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2279
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2233
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1865
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1671
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1492
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2497
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2365
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2390
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1947
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1687
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1645
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1096
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3209
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2944
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2186
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2584
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2218
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2168