Modificări de lege Evaziunea fiscală nu se mai pedepsește penal în anumite condiții

 
Evazioniştii scapă cu amendă dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 de euro.

Senatul a adoptat acest proiect cu 72 de voturi "pentru", 33 "împotrivă" şi o abţinere. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, potrivir romaniatv.net. 

Senatul a reexaminat, în urma unei decizii a CCR, un proiect care modifică Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, stabilind că, în cazul plăţii integrale a prejudiciului la evaziune fiscală pentru valori mai mici de 100.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda sau se aplică o acţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar, potrivit Agerpres.

"În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o acţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar", arată proiectul amendat şi adoptat luni de Senat, la reexaminare.

Forma iniţială a proiectului trimisă la promulgare prevedea că "În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală", prevede proiectul.

Amintim că, Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de luni, 47 de proiecte de lege, printre care se numără instituirea Zilei Românităţii Balcanice, acordarea unei indemnizaţii bunicilor pentru creşterea nepoţilor şi aprobarea oficializării căsătoriilor, la cerere, în grădinile publice, potrivit agerpres.ro. 

Pentru cea mai mare parte a acestor proiecte adoptate tacit, pentru care termenul de adoptare pentru dezbatere şi vot în plenul Senatului s-a împlinit la 11, 13, 18 şi 26 decembrie 2019, respectiv 27 ianuarie, 4 şi 6 februarie 2020, au fost întocmite rapoarte de admitere sau de respingere în comisiile de specialitate, însă actele normative vot intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în aceste cazuri, în forma iniţiatorilor.

Cele 47 de proiecte au fost adoptate tacit în bloc.

O propunere legislativă pentru modificarea legii pensiilor, iniţiată de senatorul PSD Cornel Resmeriţă, prevede extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducere a vârstei standard de pensionare cu doi ani fără penalizare cu persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluare în localităţile Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa şi Uricani, precum şi pe o raza de 8 km în jurul acestora.

O altă propunere legislativă, adoptată tacit, iniţiată de deputaţii Claudiu Răcuci şi Florin Roman - PNL şi Adrian Solomon - PSD vizează acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru plata serviciului de bonă.

Astfel, suma propusă se va acorda în mod diferenţiat în funcţie de venitul lunar net pe membru de familie, cuantumul maxim al ajutorului fiind echivalentul la 150 de euro pentru fiecare copil de vârsta antepreşcolară.

Prin propunerea legislativă pentru modificarea legii Educaţiei Naţionale, iniţiată de un grup de parlamentari PSD, se extind facilităţile de transport aferente studenţilor români care studiază în ţară şi celor care au obţinut bursa de studii universitare şi postuniversitare în străinătate. Astfel, aceştia, până la vârsta de 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun de suprafaţă şi subteran transport intern auto feroviar şi naval.

De asemenea, a fost adoptată tacit propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice. Iniţiatorii actului normativ, deputaţi PSD şi ai minorităţilor naţionale, propun instituirea zilei de 10 mai ca zi a românităţii balcanice, urmărindu-se "aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani".