Cultura

#DobrogeaAcademică Despre „Mavrocordații și Historia Valachorum“, la Casa Academiei Române


Astăzi, la Casa Academiei, în cadrul conferințelor Institutului de Studii Sud-Est Europene, Marian Ciucă va prezenta comunicarea „Retorică și propagandă în slujba unei dinastii in spe. Mavrocordații și Historia Valachorum”.


Nicolae Mavrocordat, fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, negociatorul păcii de la Karlowitz, a inaugurat noul regim politic în Moldova (1711) și Țara Românească (1716).

„Personalitate ce se distinge printr-o aleasă cultură, cu preocupări pentru principiile de guvernare, după o primă domnie (1710) care a nemulțumit boierimea, din a doua domnie optează pentru o colaborare cu Stările, soluție care s-a dovedit utilă păstrării unui echilibru interior. Cronicile moldovene, prin tonalitatea adoptată, surprind sensul noului regim, dezvăluind sentimente antifanariote ce se vor exprima în orientarea politică spre austrieci și ruși.


Politica reformistă a regimului a debutat în vremea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, un remarcabil om de cultură, atent la problematica timpului său. El întocmește pentru fiul său, Constantin Mavrocordat, un adevărat program în care se schițează viitoare principii călăuzitoare pentru o guvernare luminată. Practica reformistă fanariotă se manifestă într-o etapă preliminară prin încercările de stabilizare a masei rurale în vederea funcționării sistemului fiscal. Aplicarea reformelor cunoaște însă o epocă de maximă intensitate în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, cu deosebire după pacea de la Belgrad (1739), care readuce Oltenia în hotarele Țării Românești. (...)


Constantin Mavrocordat (1730-1769), care a domnit alternativ în Moldova și Țara Românească, a început, având și aprobarea Porții, aplicarea programului de reorganizare a instituțiilor fiscale, administrative și judiciare în spiritul ideii de raționalizare a statului. Formulate în germene în marele hrisov din 1741, reformele, aplicate succesiv în cele două țări, au avut în vedere realizarea unei monarhii moderate prin puteri intermediare și corpuri constituite în cadrul adunărilor de Stări, ceea ce mărturisește o apropiere nu de despotismul luminat, cât de absolutismul luminat care a colaborat cu Stările. Traducerea în viață a principiului director se împlinește prin măsuri care cuprind toate sectoarele structurii social-politice. Reorganizarea vizează sistemul fiscal în sensul asigurării stabilității masei țărănești și sporirea competenței statului în reglementarea raporturilor de proprietate. Măsurile adiacente administrative și judiciare erau menite să întărească controlul statului în vederea înfăptuirii unei duble finalități, politică și economică.


Începând cu reformele lui Constantin Mavrocordat, prin abolirea șerbiei în 1746 în Țara Românească și condamnarea tendinței boierilor în Moldova, în 1749, de a-i reduce pe șerbi la condiția de robi, prin fixarea corvezilor, se pune capăt servajului în țările române. Reglementarea de către puterea centrală a raporturilor dintre stăpânii de pământ și țărani a încercat menținerea unui echilibru prin restrângerea autorității și privilegiilor boierești, garantându-se astfel eficiența politicii fiscale. Reformele sociale din țările române au prefigurat alte inițiative similare din Europa Centrală și Răsăriteană. (...)


Mai mult, datorită reformelor aplicate succesiv de Constantin Mavrocordat într-o țară sau alta, s-a stabilit o unitate între cele două principate, exprimată și prin alăturarea celor două steme pe scutul domnitorului. Reformele care au vizat reorganizarea administrației, justiției și bisericii, difuzarea culturii și mai cu seamă hotărârile în problema agrară s-au situat în sensul tendințelor reformatoare ale epocii, care și-au propus un aggiornamento al societății feudale, în perspectiva evoluției viitoare, colaborarea cu puterile intermediare reprezentative a premers așezămintele României moderne (Gh. I. Brătianu)”.



(Fragmente din volumul „Istoria României”, semnat de Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor)


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.


Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#DobrogeaAcademică O bucată originală din Zidul Berlinului va fi adusă la București

#DobrogeaAcademică Impactul revoluției digitale asupra omului și societății. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală

#DobrogeaAcademică Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică Lansări de excepție la Academia Română

19 Nov 2019 621

Constanţa. Programul sportiv din weekend FC Viitorul, meci amical, sâmbătă, cu Academica Clinceni

16 Nov 2019 1008

#DobrogeaAcademică Academicieni români, aureolaţi cu distincţii naţionale şi internaţionale (document)

09 Nov 2019 674

#DobrogeaAcademică Conferinţă despre „Două copii necunoscute ale «Celor 12 vise în tâlcuirea lui Mamer»“, la Academia Română

06 Nov 2019 601

#DobrogeaAcademică O bucată originală din Zidul Berlinului va fi adusă la București

01 Nov 2019 669

#DobrogeaAcademică „România în epoca regelui Carol al II-lea”, vernisaj expozițional

31 Oct 2019 943

#DobrogeaAcademică Simpozion dedicat românilor din Ucraina și ucrainenilor, în noul context istoric

30 Oct 2019 621

#DobrogeaAcademică Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării

24 Oct 2019 828

#DobrogeaAcademică Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene, sărbătorită la Academia Română

23 Oct 2019 796

#DobrogeaAcademică 70 de ani de la fondarea Institutului de Istoria Artei „George Oprescu“ din București

21 Oct 2019 548

#DobrogeaAcademică Impactul revoluției digitale asupra omului și societății. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală

19 Oct 2019 688

#DobrogeaAcademică Sesiunea aniversară a Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iași, la șapte decenii de activitate

16 Oct 2019 607

#DobrogeaAcademică Cercetătorul Daniel Cain conferențiază despre „români și «neromâni» în vremea Marelui Război“ (document)

15 Oct 2019 641

#DobrogeaAcademică Președintele Academiei de Științe a Moldovei conferențiază la Academia Română

14 Oct 2019 513

#DobrogeaAcademică Academicianul Marcian Bleahu, participant la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră. Lansare de carte post-mortem

10 Oct 2019 758