Deschidere editie

De ce se tot (re)judecă procesul pentru Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă. Ultima decizie a instanţei

Sunt mai bine de zece ani de când Constanţa este martora celui mai important litigiu pentru artă din judeţ: procesul intentat de Mario Vintilă pentru Colecţia de Artă „Dinu şi Sevasta Vintilă“, evaluată la peste 2 milioane de euro, pare interminabil.

În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă rolul pe care îl au expertizele efectuate în cauză asupra mersului procesului.

Înainte de toate, trebuie spus că judecătorii din Curtea de Apel Galaţi, unde procesul a fost strămutat, au decis recent să amâne din nou cauza, pentru ca expertului nou desemnat să îi fie comunicate obiectivele expertizei, dar şi pentru a se cere o listă cu experţi specializaţi în grafică şi sculptură, de la Ministrul Culturii.
Procesul se va relua pe data de 7 octombrie.

Aşa cum menţionam anterior, procesul intentat de Mario Vintilă Muzeului de Artă din Constanţa şi Muzeului „Dinu şi Sevasta Vintilă“, din Topalu, pentru a revoca donarea colecţiei de către medicul Gheorghe Vintilă, pare să nu se mai sfârşească. Până la momentul de faţă, Tribunalul Constanţa, dar şi Curtea de Apel Constanţa au decis să respingă acţiunea lui Mario Vintilă şi să lase donaţia celor două muzee.

Totuşi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile lui Mario Vintilă şi a decis ca dosarul să se întoarcă la Constanţa şi să fie rejudecat de Curtea de Apel. După ultima decizie de rejudecare a procesului pentru revocarea donaţiei, Mario Vintilă a cerut instanţei supreme ca dosarul să fie mutat la altă instanţă din ţară, în afară de Curtea de Apel Constanţa. Curtea Supremă a admis această solicitare şi, astfel, procesul a ajuns la Galaţi.

De ce a întors Înalta Curte dosarul


Interesant de observat este motivul pentru care Înalta Curte a decis, de mai multe ori până acum deja, rejudecarea procesului.

Astfel, după cum se arată în Decizia nr. 5519/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în data de 27 noiembrie 2013 şi remisă cotidianului ZIUA de Constanţa, motivele ce au dus la casarea soluţiei judecătorilor constănţeni ţin de expertizele efectuate în cauză, aspecte pe care le vom dezvolta mai jos.

În esenţă, potrivit documentelor administrate pe parcursul desfăşurării procesului, Mario Vintilă solicită instanţei revocarea donaţiei colecţiei de artă prin prisma faptului că, susţine acesta, muzeul nu şi-ar fi îndeplinit sarcinile impuse prin contractul de donaţie.

Într-un alt ciclu al procesului legat de acelaşi litigiu, s-a decis că respectivul contract de donaţie realizat de doctorul Gheorghe Vintilă şi autentificat în 1960 era un „contract de donaţie cu sarcini“, iar obligaţia impusă donatarului (muzeului) era „obligaţia de a menţine colecţia într-o stare corespunzătoare, în vederea expunerii sale publicului“. Instanţele de judecată au stabilit că această obligaţie „implică o serie de lucrări de conservare şi reabilitare a acestor opere de artă supuse degradării ca urmare a trecerii timpului, lucrări ce se desfăşoară în timp, ele având caracter de continuitate“.

Dată fiind valoarea însemnată de peste 2,5 milioane de euro la care este estimată colecţia, ce constă în 228 de piese – tablouri, sculptură şi grafică - , un rol deosebit de important în acest litigiu îl joacă expertizele.


Cu o ocazie anterioară, Curtea Supremă stabilise clar obiectivele ce trebuie urmărite în efectuarea expertizelor asupra colecţiei. Acestea sunt, astfel cum au fost consemnate în decizia Înaltei Curţi remisă către ZIUA de Constanţa:

„Să se precizeze de către expert dacă toate lucrările ce au făcut obiectul contractului de donaţie sunt expuse publicului;
 
- să se determine starea fizică a fiecăreia dintre cele 228 piese ale Colecţiei de Artă Plastică Dinu şi Sevasta Vintilă (colecţia), precum şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător şi dacă le-au fost asigurate condiţiile optime de păstrare, în raport de specificul fiecăreia; - să se stabilească dacă în prezent fiecare piesă a colecţiei este întreţinută corespunzător şi dacă sunt asigurate condiţiile optime de păstrare şi expunere a acestora;
 
- să se determine dacă imobilul ce aparţine Comunei Topalu şi în care funcţionează muzeul prezintă o stare tehnică adecvată pentru păstrarea şi expunerea în condiţii optime a pieselor Colecţiei, precum şi dacă existenţa igrasiei în respectivul imobil afectează starea fizică a pieselor Colecţiei;
 
- să se determine dacă imobilul în care funcţionează Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu a suferit vreo renovare, iar în caz afirmativ să se precizeze data când acestea au fost efectuate;
 
- să se stabilească dacă în incinta Muzeului Dinu şi Sevastiţa Vintilă există dotări tehnice care să asigure conservarea corespunzătoare a pieselor Colecţiei, inclusiv dacă există aparatura corespunzătoare pentru menţinerea unui microclimat cu temperatura şi umiditatea controlate, precum şi dacă piesele colecţiei sunt protejate cu rame şi geamuri“.

Expertiză desfăşurată altfel


Ce au constatat însă judecătorii Curţii Supreme când dosarul a ajuns din nou pe rolul acestei instanţe a fost faptul că obiectivele respective nu fuseseră respectate întocmai pe parcursul desfăşurării procesului la Constanţa.

Mai exact, judecătorii bucureşteni au constatat că „deşi din conţinutul lucrării (n.r. expertizei efectuate) rezultă, astfel cum a susţinut reclamantul (n.r. Mario Vintilă) prin obiecţiunile formulate în cauză, că lucrarea de specialitate dispusă în cauză (n.r. expertiza) s-a desfăşurat în altă modalitate decât cea fixată de instanţă, astfel încât constatările şi concluziile acesteia nu erau de natură a converge obiectivelor fixate, instanţele fondului (n.r. completurile din Curtea de Apel Constanţa) au omologat constatările expertului menţionat“.

Aici este de precizat, ca o paranteză, că respectivul expert are calitatea de istoric de artă.

Au mai argumentat judecătorii bucureşteni faptul că, „în acest sens este, în principal, de menţionat că în scopul lămuririi tuturor aspectelor litigioase deduse judecaţii, astfel cum s-a pretins prin decizia de casare, s-a dispus expertizarea/verificarea fiecărei lucrări aflate în expunerea muzeului, obiectiv neîndeplinit în condiţiile în care experta a utilizat şi a răspuns ca modalitatea de vizionare a pieselor Colecţiei a fost o «vizionare generală». Răspunderea pentru respectarea obligaţiilor fixate prin actul de donaţie privea fiecare piesă a colecţiei iar nu colecţia în ansamblul său“.

Cu alte cuvinte, fiecare piesă a colecţiei ar fi trebuit supusă unei expertize, au spus judecătorii.

Revenind la expertiza efectuată, totuşi, au mai arătat judecătorii că inclusiv „la vizionarea superficială, experta, specializată nu în conservarea şi restaurarea lucrărilor de artă, ci în elaborarea de studii, cercetări şi inventarierea monumentelor istorice, a constatat existenţa unor semne de degradare (cu trimitere la pictura Margine de crâng la Balcic) inclusiv la piesele aflate în conservare în cadrul Muzeului de Artă Constanţa, experta consemnând, totodată, fugitiv şi doar în procesele-verbale încheiate cu ocazia vizionarii obiectivului, nu şi în raportul de expertiză tehnică, că faţă de valorile termice la data efectuării constatărilor, «se constată o relativă uscăciune a aerului», experta recomandând «activarea funcţiei de umidificare a celor trei aparate existente şi montarea a trei console deasupra caloriferelor din sala Pallady»“.

Totodată, un alt aspect ce a făcut ca dosarul să facă drumul înapoi la Constanţa a fost acela că „cele 29 lucrări de grafică aflate în custodia Muzeului de Artă Constanţa nu au fost vizionate în locul în care erau depozitate, acestea fiindu-le aduse experţilor într-o altă încăpere, în acest context nefiind stabilite (şi de altfel nici nu s-a răspuns) condiţiile de conservare şi depozitare a acestora. E de precizat, totodată, că toate acestea prezintă urme de îngălbenire, rigidizarea cleiurilor de lipire de cartonul suport al passpartout-ului, ceea ce impunea cu necesitate examinarea condiţiilor de depozitare ca şi măsurile necesare pentru protecţia şi păstrarea lor în bune condiţiuni“.

Poziţia muzeului


Referitor la poziţia muzeului faţă de aceste aspecte, necontestată de instanţele din Constanţa, judecătorii bucureşteni au consemnat următoarele: „Argumentul reţinut de instanţe în susţinerea acestei soluţii se plasează dincolo de limitele probaţiunii astfel cum, prin încheiere interlocutorie, au fost stabilite, dar şi de aspectele deduse judecăţii de părţile litigante“.

Mai precis, este vorba despre starea Colecţiei la momentul la care a fost preluată de la donator: „Chestiunea stării Colecţiei la momentul preluării de către donatar nu a constituit obiect de dispută judiciară în primul ciclu judiciar, pe de o parte, iar pe de altă parte nu prezintă, opus celor reţinute de instanţa de apel, nicio relevanţă sub aspectul verificării îndeplinirii obligaţiilor la care s-a îndatorat donatarul, preluarea colecţiei prezumând că aceasta se prezintă, în contextul obligaţiilor asumate prin actul de donaţie, într-o stare bună, ceea ce face ca orice chestiune vizând acest aspect, ulterior momentului preluării să nu mai prezinte nicio importanţă /relevanţă în ceea ce priveşte aspectele ce se cer a fi lămurite în cauză“.

Pentru efectuarea unei noi expertize care să răspundă tuturor obiectivelor stabilite de instanţa bucureşteană, pornind de la inventarierea fiecărui obiect în parte din Colecţie şi incluzând dotările tehnice pentru expunerea şi conservarea acestora ale muzeului din Topalu, dosarul a fost trimis spre rejudecare.

De la Bucureşti la Constanţa şi, apoi, la Galaţi


Ajuns după câţiva ani din nou la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, tot ca urmare a recursului promovat de Marius Vintilă, dosarul a făcut iar cale-ntoarsă spre Constanţa.

În Decizia nr. 1706/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, document remis, de asemenea, cotidianului ZIUA de Constanţa, se arată că, „luând în considerare modalitatea de expertizare, coroborată cu lipsa de preocupare a instanţei de apel de a motiva în mod convingător îndeplinirea condiţiilor referitoare la modul de expunere, microclimatul şi siguranţa exponatelor împotriva inundaţiei şi expunerii excesive la sursele de căldură, în incinta Muzeului (...), Înalta Curte apreciază că nu s-a realizat o cercetare completă a fondului cauzei sub aspectul îndeplinirii acestei obligaţii, ceea ce atrage casarea deciziei şi rejudecarea cauzei şi sub acest aspect, prin refacerea raportului de expertiză de către un expert specializat în conservare şi restaurare artă românească, care să răspundă aceloraşi obiective pe care instanţa de recurs le-a stabilit în decizia civilă nr. 5519/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“.

În acest context, dosarul, aşa cum menţionam anterior, a fost trimis din nou către Curtea de Apel Constanţa numai că, între timp, Mario Vintilă a cerut aceleiaşi Înalte Curţi strămutarea procesului.

Cazul a ajuns în prezent pe rolul Curţii de Apel Galaţi, unde recent judecătorii au decis acordarea unui nou termen, pentru stabilirea experţilor şi îndeplinirea expertizelor, cu toate obiectivele stabilite de instanţa bucureşteană.

Tot la Curtea de Apel Galaţi au mai fost admise o serie de probe cerute de Mario Vintilă, probe ce fuseseră iniţial respinse la Constanţa, dar aprobate ulterior, de Înalta Curte, la judecarea celui de-al doilea recurs. Aceste noi probe includ, aşa cum s-a arătat în ediţiile anterioare ZIUA de Constanţa, fişele de inventar ale fiecărui obiect de artă din Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă, mandatul Muzeului de Artă în baza căruia s-a decis clasarea unora dintre obiecte, titlul şi temeiul juridic în baza căruia Muzeul de Artă Constanţa deţine o parte din piesele din colecţia de la Topalu, dar şi documentele care au permis scoaterea din Muzeul Topalu a unor obiecte din colecţie şi circulaţia acestora.

Mai trebuie spus că noua expertiză dispusă în cauză va fi o expertiză tehnică în specialitatea „conservare şi restaurare artă românească“.
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

O nouă înfăţişare în procesul pentru Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu Ce solicita Gheorghe Vintilă în actul prin care a donat cele peste 200 de tablouri

21 Oct 2019 425

Lupta pentru Colecţia Dinu şi Sevasta Vintilă. Cum a vrut Mario Vintilă să restaureze operele de artă

30 Sep 2019 574

Revista presei locale

26 Jun 2019 848

Se pregăteşte audierea experţilor în dosarul tablourilor de milioane de euro de la muzeul din Topalu

11 Dec 2018 718

Topalu. Omul Centenar Dr. Gheorghe Vintilă (1898 - 1978) odihneşte la doar câţiva paşi de comoara pe care a dăruit-o comunităţii de pe malul Dunării (document)

10 Nov 2018 1899

Decizie importantă în cazul tablourilor de la Topalu Judecătorii vor documentele care au permis scoaterea şi circulaţia unor lucrări din Colecţia „Dinu şi Sevasta Vintilă“

13 Sep 2018 1810

Tablouri de milioane de euro în muzeul de la Topalu. Cine va judeca dosarul

11 Jul 2018 929

Exclusiv Avem decizia mult aşteptată. Ce se întâmplă cu tablourile de milioane de euro din muzeul de la Topalu

07 Nov 2017 1430

Judecata s-a terminat! Tablouri de milioane de euro în muzeul de la Topalu. Când va avea loc pronunţarea

19 Oct 2017 881

Judecată pe tablouri de milioane de euro aflate în muzeul de la Topalu. Judecătorii redeschid azi dosarul

19 Sep 2017 986

Tablouri de milioane de euro la Topalu. Hotărâre definitivă la Curtea Supremă

16 Jun 2017 2190

Lucrările rămân la Topalu, momentan Judecată pe tablouri de milioane de euro! Ce a decis Curtea Supremă

25 May 2017 1438

Colecţie de artă, în pericol Deputatul PMP Constanţa Robert Turcescu şi-a sesizat colegii despre problema tablourilor din muzeul de la Topalu

24 May 2017 2393

Proces cu o miză de milioane de euro! Cine a pierdut în prima instanţă? Curtea Supremă a amânat judecata privind colecţia de artă de la Topalu

03 Apr 2017 1302

Proces important pentru Constanţa! În joc este Colecţia de artă de la Topalu în valoare de 2,5 milioane de euro

20 Feb 2017 1914