„I-am mai dat un pumn sub barbă şi a zburat doi metri“ Povestea unui poliţist din Constanţa bătut măr, din greşeală, într-o gară

Poliţistul a suferit leziuni care au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale

Curtea de Apel Constanţa a dispus, recent, condamnarea definitivă a unui agent de pază la pedeapsa de şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată, pentru purtare abuzivă. Bărbatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, fiind suspectat că a bătut un poliţist, într-o gară din judeţul Constanţa. Omul legii ar fi fost lovit, în mod repetat, cu pumnii şi cu un par.
 
Conform rechizitoriului, la data de 27/28 august 2012, aproape de miezul nopţii, poliţiştii de la Transporturi au fost sesizaţi cu privire la faptul că un agent-şef de poliţie a fost agresat de un agent de pază. Evenimentul a avut loc în Gara Dorobanţu, în timp ce poliţistul verifica o garnitură de tren compusă din vagoane-cisterne încărcate cu benzină şi motorină.
 
În seara respectivă, poliţistul, îmbrăcat în civil (trening), a verificat sigiliile vagoanelor, context în care s-a întâlnit cu agentul de pază. „După terminarea verificărilor, în timp ce se afla la jumătatea garniturii de tren, persoana vătămată (n.r. poliţist) s-a întâlnit cu inculpatul (n.r. agentul de pază), acesta din urmă somându-l să stea pe loc şi întrebându-l ce caută la sigiliile vagoanelor. Partea vătămată (n.r. poliţist) i-a răspuns că nu e treaba lui şi nu şi-a declinat identitatea. Instanţa a reţinut că, la acest moment, inculpatul nu cunoştea cine este persoana vătămată şi cu ce se ocupă. Astfel, întrucât persoana vătămată nu s-a prezentat, inculpatul, potrivit propriei declaraţii, i-a pus mâna în piept, poliţistul l-a orbit cu lanterna şi atunci a început să-l lovească, moment în care a văzut arma din dotarea persoanei vătămate şi şi-a dat seama că este poliţist. Cu toate acestea, inculpatul a continuat să-l lovească, provocându-i leziuni care au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale“, se mai arată în documentele puse la dispoziţie de magistraţi. 

„Nu vreau să te omor“ 

În faţa judecătorilor, agentul de pază a declarat: „Încercând să se apropie de mine, m-am simţit în pericol şi i-am pus mâna în piept, să-l distanţez un pic. Acesta (n.r. poliţistul) m-a orbit cu lanterna. I-am dat cu mâna stângă peste lanternă, care a zburat peste calea ferată. Mi-a sucit degetele, care erau pe pieptul lui, eu am tras mâna şi l-am lovit. (…) La primul pumn, acesta (n.r. poliţistul) nu a avut nimic, m-a lovit cu capul în capul meu, ne-am dat cap în cap. Văzând că nu are nimic, i-am mai dat un pumn sub barbă şi a zburat peste calea ferată, doi metri, şi atunci s-a lovit la cap. Eu l-am luat de acolo şi l-am târât înapoi pe peron, el fiind foarte confuz şi încerca din nou să mă lovească, m-a apucat de picioare şi m-a dat peste cap şi s-a urcat peste mine, nerealizând că putea să-l taie trenul. Acolo l-am lovit cu genunchii de trei sau patru ori în faţă. Precizez că, înainte să-l prind (n.r. pe poliţist), îmi sunasem colegii să vină urgent, că am prins un hoţ. (…) Nu am ştiut cine este. Încerca să bage mâna la spate. Am presupus că avea un cuţit şi, de frică, l-am lovit din nou. Atunci i-am spus: «Opreşte-te, nu vreau să te omor!»“

„Dacă îi era teamă…“ 

În raport de cele mai sus precizate, instanţa a reţinut că „nicio dispoziţie legală nu îi permitea inculpatului să facă uz de forţă excesivă pentru prinderea ori imobilizarea unei persoane care se afla în preajma trenului garat“. Mai mult decât atât, judecătorii au mai arătat că, „dacă îi era teamă, inculpatul nu ar fi procedat la apropierea benevolă de persoana vătămată şi la chestionarea acesteia“. „(…) Persoana vătămată prezenta multiple leziuni produse cu corp dur, din care unul alungit. Acest lucru întăreşte ipoteza expusă de persoana vătămată că a fost lovită în cap cu un par“, au mai arătat judecătorii.