Invitati

Dobrogea în izvoare geografice și cartografice. Antichitate (I) (galerie foto)

Fie chiar de unii dintre semenii noștri se vor supăra pentru cele ce subsemnatul afirmă, fără doar și poate trebuie spus că nu există tărâm românesc care să aibă o istorie atât de bogată precum are Dobrogea. Această realitate este bine-cunoscută de foarte mult timp, dar, din păcate, nu este atât de des spusă, așa cum ar trebui. Există și astăzi persoane care cred că Dobrogea înseamnă doar coasta litorală - cea udată de apele Pontului sau doar Delta Dunării, fără să înțeleagă că întreaga provincie este una plină de comori și de taine ce abia așteaptă a fi deslușite. Menirea noastră nu este însă aceea de a arăta cu degetul astfel de lacune ale societății moderne românești, ci de a încerca să reparăm starea de față, promovând tot mai mult lucrurile minunate dar mai puțin cunoscute de către publicul larg.
 

 
Pământul acesta dintre Dunăre și Mare are o istorie milenară și mereu tulburată, plină de evenimente, iar povestea sa este cea unui ținut cosmopolit, mai mereu aflat sub tot felul de stăpâniri străine dar care, miraculos, a reușit întotdeauna să supraviețuiască. Dobrogea a reușit să își păstreze caracterul unic, cel al unui loc unde oamenii de toate neamurile s-au înțeles ca frații, fără a ține seama că au limbi materne sau credințe religioase diferite.
 
În sprijinul unicității Dobrogei și al afirmației că istoria sa este una fără de seamăn vin nu doar cugetările subiective ale celor ce locuiesc aici sau ce iubesc ținutul dintre Dunăre și Mare, ci dovezile arheologice, vestigii și izvoare care probează clar povestea acestui uriaș sit istoric.
 
De peste două milenii și jumătate se vorbește despre acest loc mirific, cu țărmurile udate de Dunărea ce își croiește drum pentru a se contopi cu Marea Neagră. Vechii greci, romanii, bizantinii, otomanii și multe alte popoare mai mari sau mai mici ale istoriei s-au arătat fascinate de aceste meleaguri...
 
În această serie de articole vom prezenta o parte dintre dovezi, în special izvoare și scrieri geografice, precum și hărți și izvoare cartografice, toate acestea fiind surse ce datează din antichitate, din Evul Mediu sau din timpuri moderne. Toate aceste vestigii ne ajută să recompunem imaginea Dobrogei, așa cum a fost ea în diverse epoci ale istoriei.
 
Anticii au fost fascinați de marele fluviu Dunărea sau Istrul cel Sfânt, cum îl numeau grecii... Prima mențiune de acest fel datează din secolul VIII î.H, de acum aproximativ 2700 de ani! Pe atunci, un mare poet al Eladei, pe nume Hesiod, scria într-una din operele sale, "Theogonia", următoarele cuvinte: "Tethys a născut Oceanului fluviile cu valuri agitate / Nilul, Alfeul, Eridanul cel Adânc, Strimonul, Meandrul și Istrul ce curge frumos". La Hesiod, Thetis este o titană, fiică a lui Uranus și a Geii, și nu o nimfă a apelor, cum va apărea des în alte versiuni mitologice ulterioare. Thetis este prezentată în această operă ca soție a lui Okeanos, personificarea Oceanului, a întinderilor de apă. Hesiod ne-o prezintă pe Thetis ca mamă a fluviilor, printre acestea numărându-se și Istrul.
 
Exceptând bine-cunoscutul Nil - lung de 6650 de kilometri, Dunărea (Istrul) este cel mai lung dintre fluviile și râurile despre care ne vorbește Hesiod, acum știind bine că el are o întindere de 2860 de kilometri, de la izvoare și până la vărsarea sa în Pont. Hesiod ne mai vorbește despre Alfeios, cel mai lung râu din Peloponez (110 km), despre Eridanus (râu mitologic situat fie în centrul Europei, fie în apropiere de Atena, dar care a ajuns azi doar un râu subteran) sau de Strymon (azi râul Struma), lung de 360 de kilometri și care udă teritoriile modernelor Grecia și Bulgaria, în zona munților Balcani. Ultimul râu menționat de Hesiod este Meandros, azi Buyuk Mendares, de pe teritoriul Turciei. Acest râu lung de 548 de kilometri izvorăște în centrul Anatoliei (Asia Mică) și se varsă în vest, în Marea Egee, aproape de ruinele anticului oraș Milet (Miletus). De la acest râu frumos, care îi încânta și pe antici, am rămas astăzi cu cuvântul meandre, în sensul de cotituri, de bucle ale unei ape curgătoare!
 
În primele veacuri ale antichității grecești clasice nu putem vorbi efectiv despre izvoare cartografice, despre hărți în sensul cunoscut de astăzi. Prima hartă a pământului, pierdută azi, a fost făcută se pare în sec.VI î.H de Anaximandru din Milet, elev al celebrului filozof Thales. Un alt învățat din Milet, Hecateus, a făcut în sec.V î.H o hartă a pământului, iar Crates din Malos a făcut în sec.II î.H un glob pământesc. Despre măsurători exacte privind distanțele nu vorbim însă decât începând cu Eratostene, geograful din Alexandria, care efectuează măsurătorile pentru aflarea dimensiunilor globului pământesc. Pentru a afla dimensiunile corecte, el este primul care a proiectat Terra pe o suprafață plană, lucru atât de comun nouă, astăzi!
 
Veacuri bune după Eratostene, un scriitor grec, Dionisie Periegetul, ne oferă în sec.II d.H informații exacte despre Istru și indirect despre Dobrogea antică: "În apropiere de Rin izvorăște Istrul cel Sacru / Care se îndreaptă spre răsărit până la Pontul Euxin / Unde își varsă cu zgomot toată spuma apelor sale / Prin cinci guri, în jurul insulei Peuce / În partea sa dinspre miazănoapte se întind răspândite / Numeroase triburi, până la intrarea Lacului Meotic / Germani, sarmați și geți și bastarni / Țara imensă a dacilor, alanii cei viteji...".
 
Astăzi știm bine că Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din Germania. Lacul Meotic este actuala Mare Azov, din nordul Mării Negre, cu care comunică prin strâmtoarea Kerch (Kerci). Nu ne miră nici mențiunea celor cinci guri de vărsare ale Istrului, pentru că autorii antici au scris despre 5, 6 sau chiar 7 brațe existente acum peste 2000 de ani și nu de trei câte sunt în prezent. Peuce sau Peuke este Insula Pinilor, un ostrov uriaș care în antichitate se afla între brațele Sfântu Gheorghe și Sulina.
 
Despre autorul acestor versuri se știe că a trăit în Egipt, la Alexandria. Nu se cunoaște dacă a ajuns în Dobrogea antică (Sciția Mică - Mykra Skyhia, cum o numeau grecii), deși numele său Dyonisos Periegetes se traduce ca Dionysos Călătorul!
 
Cel care ne oferă însă informații exacte referitoare la Dobrogea antică (Mykra Skythia, Scythia Minor) și care țin strict de geografie și cartografie este însă marele om de știință al antichității Ptolemeu (Claudius Ptolemaeus), care s-a născut la Ptolemais, în Egipt și a trăit la Alexandria între cca.87/90 și cca 165/168 d.H. El este autorul operei monumentale numite "Geographia", o lucrare cartografică din care nu s-au păstrat din păcate și planșe cu hărți. El descrie în lucrare Dacia și Scythia Minor, triburile și neamurile din aceste regiuni și feră numeroase detalii importante.
 
În capitolul 10 din cartea a III-a Ptolemeu prezintă provincia romană Moesia Inferior, din care făcea parte, la acea vreme, și Mica Sciție (Dobrogea antică). Moesia Inferior se învecina la Vest cu Moesia Superior, de care era despărțită prin frontiera râului Ciabrus (azi râul Țibrița, Bulgaria). La est, Moesia Inferior se întindea până pe țărmul Pontului, cuprinzând și orașele grecești vest-pontice ale căror ruine se găsesc astăzi pe litoralul bulgăresc (Dyionisopolis - Balcic, Odessos - Varna, Mesembria - Nesebar, Apollonia Pontica - Sozopol etc).
 
Ptolemeu ne spune că marele fluviu se numește Danubius de la izvoare până la Axiopolis (Cernavoda) iar de acolo și până la vărsare poartă numele de Istru (Istros). Alte izvoare antice similare spun că numele de Istru este dat pentru porțiunea cuprinsă între Porțile de Fier și vărsare.
 
Marele cartograf antic prezintă Gurile Dunării, dă gradele fiecărei așezări, cum este cazul cetății Noviodunum - Isaccea, aflată la 55º50' și 46º30', continuând apoi: "iar de acolo e partea de miazăzi care cuprinde insula numită Peuce și are poziția 55º20', 46º30' și se varsă în Pont prin Gura numită Sacră (n.a.Hieron Stoma este brațul Sfântu Gheorghe)"...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Marin Popescu - Spineni - România în izvoare geografice și cartografice, Din antichitate și până în pragul veacului nostru; Edit.Științifică și Enciclopedică
FONTES I - Izvoare privind istoria României, vol. I - De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus; comitetul de redacție: Vladmiri Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ștefan; Editura Academiei RSR - București 1964
FONTES II - Izvoarele istoriei României, vol. II, De la anul 300 la anul 1000; publicate de Haralambie Mihăescu,Ghe. Ștefan, Radu Hîncu, Vladmiri Iliescu, Virgil C. Popescu, Edit. Academiei RSR București, 1970
Analele Dobrogei serie veche, materiale publicate de Constantin Brătescu între anii 1920-1938
Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României - trei volume: vol. I, literele A-C - București 1994; vol.II, literele D-L - București, 1996; vol.III, literele MQ - București 2000; Editura Enciclopedică; toate cele trei volume îl au drept coordonator științific pe Constantin Preda
Vasile Pârvan - Getica, O protoistorie a Daciei, Cultura Națională, București, 1926
Constantin C. Giurescu - Istoria românilor - Din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I, Ediția a III-a; Edit. Cugetarea Georgescu Delafras SA. București, strada Popa Nan nr.21
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu - Istoria românilor dintre Dunăre și Mare, Dobrogea; Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)

 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Preoți și biserici la sat Parohia Șipotele, județul Constanța (galerie foto)

31 Aug 2019 2563

Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (IV) Scutul de la Dura Europos, Itinerarium Antonini şi Notitia Dignitatum

27 Aug 2019 673

Dobrogea în izvoare geografice și cartografice - Antichitate (III) Tabula Peutingeriana (galerie foto)

26 Aug 2019 614

Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II) „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“

22 Aug 2019 722

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Traianus (53-117) (galerie foto)

20 Jun 2019 1307

Dimitrie Cantemir şi Dobrogea (III) Despre misteriosul neam al citakilor

21 May 2019 1751

Creştinismul în Dobrogea antică Legendele, tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea a II-a - Crucile de la Dervent (galerie foto)

27 Feb 2019 974

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1553

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 1755

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Geţii (galerie foto)

11 Oct 2018 1609

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. X-XI (jupanii Dimitrie şi Gheorghe; Tatos, Seslav şi Saccea, căpetenia Pudilă)

30 Apr 2018 2661

Cimerienii, Mikra Skythia, Herodot şi expediţia lui Darius cel Mare

26 Mar 2018 1946

#citeșteDobrogea Stăpânirea bizantină a ținutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

01 Jan 2018 1572

Cod Galben în Dobrogea. Ce spun meteorologii. Cât va dura și ce se întâmplă

14 Jul 2017 6602

Comoara din măruntaiele Pământului Izvoarele termale din Hârşova, valorificate printr-un proiect transfrontalier (galerie foto)

15 Oct 2015 13544