Invitati

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

Marele antropolog elveţian Eugene Pittard, autor al revoluţionarei opere „Le Races et l’Histoire“ (1924)*, a fost îndrăgostit de România, ţară în care a petrecut mult timp şi căreia i-a dedicat una dintre cărţile sale, scriind cuvintele: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studiu, am ajuns să îl cunosc şi să îl iubesc...“.
 
Mai mult decât atât, el era fascinat de „extraordinarul mozaic de rase“ numit Dobrogea, pe tărâmul dintre Dunăre şi Mare efectuând studii numeroase, în primele două decenii ale sec. XX.
 
A iubit şi Constanţa şi a fost bun prieten cu primarul Ion Bănescu**, consilier comunal, revizor, director de şcoală, cel care a fondat, practic, învăţământul modern în judeţul Constanţa.
 
În 1927, într-o scrisoare trimisă lui Ioan Georgescu, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân“, Pittard îşi amintea cu plăcere următoarele:
„În mai multe rânduri, mai ales în timpul primelor mele călătorii, am luat Constanţa ca punct de plecare în cercetările mele. După fiecare călătorie în nordul sau în sudul liniei de la Cernavodă, mă reîntâlneam cu Bănescu şi îl ţineam la curent cu ceea ce observam. Nu lipseşte un sentiment melancolic când mă gândesc la acele seri, în care, într-un colţ de cafenea la Constanţa, în faţa hărţii desfăşurate, stăteam de vorbă cu domnul Bănescu despre drumeţiile noastre, de locuitori, de culturi, de viitorul Dobrogei…“.
 
Pittard a adunat foarte multe amintiri frumoase din Dobrogea, dar a povestit în opere şi în corespondenţele sale şi câteva din aventurile trăite aici.
 
Într-o zi a anului 1902, se hotărăşte să plece spre Babadag... În ajunul plecării, stând de vorbă cu câteva notabilităţi ale urbei constănţene, află că numele Insula lui Ovidiu, de pe lacul Siutghiol, nu ar fi fost pus de localnici, ci de soldaţii francezi cantonaţi în zonă în Războiul Crimeii (1853-1856)***.
 
După o seară liniştită, în compania prietenilor de la Constanţa, elveţianul porneşte spre Babadag. El şi însoţitorii săi împart o căruţă condusă de un bulgar care nu ştie decât limba sa şi cu care se înţeleg mai mult prin semne. Pe drum, chiar imediat după plecare, se întâlnesc cu o căruţă a unui turc care vine spre Constanţa. Pittard îl descrie: „Are barbă albă, un turban verde şi poartă în mână un baston. Merge maiestuos în faţa atelajului, fără să se uite la noi, iar în şareta sa sunt 2-3 femei şi mai mulţi copii frumoşi…“
 
La 1900, drumul cu căruţa de la Constanţa la Babadag dura două zile, drumurile fiind foarte proaste. Pittard rămâne peste noapte la Kara Murat (azi, Kogălniceanu de Constanţa). El ne spune că aici sunt în special etnici germani (cei mai mulţi), dar şi români şi tătari.
 
La Kara Murat, Pittard şi semenii săi află că pe drumul spre Babadag au existat şi încă ar mai exista cete de tâlhari. Sunt avertizaţi să fie atenţi la Fântânile Turceşti. Sfaturile primite le aduc călătorilor teamă în inimi.
 
A doua zi, caravana porneşte prin zona stâncoasă Ester (zona Târguşor). Pe drum, Pittard îşi aminteşte ce i-a povestit un revizor şcolar de la Constanţa: că într-o călătorie în zonă, pe lângă Cogealac, a găsit pe drum un cap de om, victimă a tâlharilor din zonă. Amintirea îl tulbură şi mai tare pe Pittard, care abia aşteaptă să ajungă în siguranţă, la Babadag.
 
Caravana trece de Inam Ceşme (azi, Fântânele), apoi de satul Poturu (azi, Panduru, comuna Baia, judeţul Tulcea).
 
Seara începe să se lase, iar călătorii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Le este teamă de bandiţi... Nu mai puţin cu o lună în urmă, autorităţile din zonă au reuşit să prindă un şef de tâlhari, pe „celebrul Pamfile“, dar nu şi pe semenii săi, despre care se presupune că încă ar bântui prin Pădurea Babadagului.
 
Unul dintre însoţitorii lui Pittard, un român, îi povesteşte că tâlharii nu se tem prea tare de autorităţi: au avut curajul nebun de a-l ataca la un moment dat chiar pe consulul Turciei, care se ducea la reşedinţa sa de la Tulcea.
 
Elveţianul îşi aduce atunci aminte de craniul unui haiduc, pe care l-a studiat la institutul de medicină legală din Bucureşti. Era vorba despre Simion Licinski, tâlhar celebru şi nemilos, ucis însă de autorităţi în 1891.
 
Caravana trece cu bine de cişmelele turceşti şi intră mai adânc în Pădurea Babadagului. Căruţaşul bulgar, şi el speriat, îşi forţează din răsputeri caii obosiţi, despre care Pittard va spune ulterior că au fost „miraculoşi“. Este noapte deja, dar călătorii văd luminile Babadagului: au ajuns cu bine...
 
Antropologul elveţian se cazează la casa subprefectului. Acolo îl întâlneşte şi pe şeful poliţiei oraşului. Acesta îi spune că bandiţii le dau în continuare de furcă: cu doar trei zile înainte au atacat şi jefuit un perceptor fiscal.
 
Amintirea acestei călătorii de la Constanţa la Babadag l-a marcat pe Pittard, care a introdus-o în opera sa, după mai bine de 15 ani. Pittard însă îşi aminteşte mereu cu plăcere de Dobrogea: „Este un micro-cosmos euro-asiatic... Punct de întâlnire al Asiei Vestice cu Europa Occidentală, Dobrogea poate fi pentru unii o escală, pentru alţii - un adăpost...“
 
Bibliografie
 
Daniela Maria M. Popescu - Spineni: „Impactul personalităţii lui E. Pittard în antropologia şi cultura română“, 178 pag., Editura Muzeul Literaturii Române
Lucrare realizată în cadrul proiectului „Cultura română şi modele culturale europene cercetare, sincronizare, durabilitate“, proiect 2007-2013
 
Eugene Pittard - „La Roumanie: Valachie - Moldavie - Dobrudja“, Paris 1917, Toronto Library, p. 197 - 233, nr. total de pagini - 402; cap. XIV - „La Dobrudja du Nord - Le Defile d’ Ester - Du Constantza a Babadag“
 
Eugene Pittard - „Dans la Dobrudja: Notes de voyages“, Paris 1902

Note

* Ion Bănescu a fost primar al Constanţei între 1905-1907 şi consilier comunal până la moartea sa, în 1909. A fost revizor şcolar, profesor şi director al Gimnaziului Mircea cel Bătrân (devenit liceu în 1911), a înfiinţat şi a fost directorul primei Şcoli Normale de Învăţători şi Institutori din judeţul Constanţa.
 
** Adversar pe faţă al ideilor naziste, Pittard a afirma în opera din 1925 că nu există rasă pură în Europa. Abia în anii '60 teoria sa a fost unanim acceptată.
 
*** Informaţia se găseşte în nota de subsol de la pag. 221 din opera: „La Roumanie…“

Despre Cristian Cealera 

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

În premieră CJC, CCINA şi Primăria Constanţa organizează „Zilele Dobrogei“, în perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional (document)

20 Oct 2018 182

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 569

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 526

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1267

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 958

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 533

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 664

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 511

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1295

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1293

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 735

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1841

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 791

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7269

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6649

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1151

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 760

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 809

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 760

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 646

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 949

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1658

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 348

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1034

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1393

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1389

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1382

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 674

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 502

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 391

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 568

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 890

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 722

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 191

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 126

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 156

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 102

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 97

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 112

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 111

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 139

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 175

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 746

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1211

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 878

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1060

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 797

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 821

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 883

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 851