Invitati

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

Marele antropolog elveţian Eugene Pittard, autor al revoluţionarei opere „Le Races et l’Histoire“ (1924)*, a fost îndrăgostit de România, ţară în care a petrecut mult timp şi căreia i-a dedicat una dintre cărţile sale, scriind cuvintele: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studiu, am ajuns să îl cunosc şi să îl iubesc...“.
 
Mai mult decât atât, el era fascinat de „extraordinarul mozaic de rase“ numit Dobrogea, pe tărâmul dintre Dunăre şi Mare efectuând studii numeroase, în primele două decenii ale sec. XX.
 
A iubit şi Constanţa şi a fost bun prieten cu primarul Ion Bănescu**, consilier comunal, revizor, director de şcoală, cel care a fondat, practic, învăţământul modern în judeţul Constanţa.
 
În 1927, într-o scrisoare trimisă lui Ioan Georgescu, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân“, Pittard îşi amintea cu plăcere următoarele:
„În mai multe rânduri, mai ales în timpul primelor mele călătorii, am luat Constanţa ca punct de plecare în cercetările mele. După fiecare călătorie în nordul sau în sudul liniei de la Cernavodă, mă reîntâlneam cu Bănescu şi îl ţineam la curent cu ceea ce observam. Nu lipseşte un sentiment melancolic când mă gândesc la acele seri, în care, într-un colţ de cafenea la Constanţa, în faţa hărţii desfăşurate, stăteam de vorbă cu domnul Bănescu despre drumeţiile noastre, de locuitori, de culturi, de viitorul Dobrogei…“.
 
Pittard a adunat foarte multe amintiri frumoase din Dobrogea, dar a povestit în opere şi în corespondenţele sale şi câteva din aventurile trăite aici.
 
Într-o zi a anului 1902, se hotărăşte să plece spre Babadag... În ajunul plecării, stând de vorbă cu câteva notabilităţi ale urbei constănţene, află că numele Insula lui Ovidiu, de pe lacul Siutghiol, nu ar fi fost pus de localnici, ci de soldaţii francezi cantonaţi în zonă în Războiul Crimeii (1853-1856)***.
 
După o seară liniştită, în compania prietenilor de la Constanţa, elveţianul porneşte spre Babadag. El şi însoţitorii săi împart o căruţă condusă de un bulgar care nu ştie decât limba sa şi cu care se înţeleg mai mult prin semne. Pe drum, chiar imediat după plecare, se întâlnesc cu o căruţă a unui turc care vine spre Constanţa. Pittard îl descrie: „Are barbă albă, un turban verde şi poartă în mână un baston. Merge maiestuos în faţa atelajului, fără să se uite la noi, iar în şareta sa sunt 2-3 femei şi mai mulţi copii frumoşi…“
 
La 1900, drumul cu căruţa de la Constanţa la Babadag dura două zile, drumurile fiind foarte proaste. Pittard rămâne peste noapte la Kara Murat (azi, Kogălniceanu de Constanţa). El ne spune că aici sunt în special etnici germani (cei mai mulţi), dar şi români şi tătari.
 
La Kara Murat, Pittard şi semenii săi află că pe drumul spre Babadag au existat şi încă ar mai exista cete de tâlhari. Sunt avertizaţi să fie atenţi la Fântânile Turceşti. Sfaturile primite le aduc călătorilor teamă în inimi.
 
A doua zi, caravana porneşte prin zona stâncoasă Ester (zona Târguşor). Pe drum, Pittard îşi aminteşte ce i-a povestit un revizor şcolar de la Constanţa: că într-o călătorie în zonă, pe lângă Cogealac, a găsit pe drum un cap de om, victimă a tâlharilor din zonă. Amintirea îl tulbură şi mai tare pe Pittard, care abia aşteaptă să ajungă în siguranţă, la Babadag.
 
Caravana trece de Inam Ceşme (azi, Fântânele), apoi de satul Poturu (azi, Panduru, comuna Baia, judeţul Tulcea).
 
Seara începe să se lase, iar călătorii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Le este teamă de bandiţi... Nu mai puţin cu o lună în urmă, autorităţile din zonă au reuşit să prindă un şef de tâlhari, pe „celebrul Pamfile“, dar nu şi pe semenii săi, despre care se presupune că încă ar bântui prin Pădurea Babadagului.
 
Unul dintre însoţitorii lui Pittard, un român, îi povesteşte că tâlharii nu se tem prea tare de autorităţi: au avut curajul nebun de a-l ataca la un moment dat chiar pe consulul Turciei, care se ducea la reşedinţa sa de la Tulcea.
 
Elveţianul îşi aduce atunci aminte de craniul unui haiduc, pe care l-a studiat la institutul de medicină legală din Bucureşti. Era vorba despre Simion Licinski, tâlhar celebru şi nemilos, ucis însă de autorităţi în 1891.
 
Caravana trece cu bine de cişmelele turceşti şi intră mai adânc în Pădurea Babadagului. Căruţaşul bulgar, şi el speriat, îşi forţează din răsputeri caii obosiţi, despre care Pittard va spune ulterior că au fost „miraculoşi“. Este noapte deja, dar călătorii văd luminile Babadagului: au ajuns cu bine...
 
Antropologul elveţian se cazează la casa subprefectului. Acolo îl întâlneşte şi pe şeful poliţiei oraşului. Acesta îi spune că bandiţii le dau în continuare de furcă: cu doar trei zile înainte au atacat şi jefuit un perceptor fiscal.
 
Amintirea acestei călătorii de la Constanţa la Babadag l-a marcat pe Pittard, care a introdus-o în opera sa, după mai bine de 15 ani. Pittard însă îşi aminteşte mereu cu plăcere de Dobrogea: „Este un micro-cosmos euro-asiatic... Punct de întâlnire al Asiei Vestice cu Europa Occidentală, Dobrogea poate fi pentru unii o escală, pentru alţii - un adăpost...“
 
Bibliografie
 
Daniela Maria M. Popescu - Spineni: „Impactul personalităţii lui E. Pittard în antropologia şi cultura română“, 178 pag., Editura Muzeul Literaturii Române
Lucrare realizată în cadrul proiectului „Cultura română şi modele culturale europene cercetare, sincronizare, durabilitate“, proiect 2007-2013
 
Eugene Pittard - „La Roumanie: Valachie - Moldavie - Dobrudja“, Paris 1917, Toronto Library, p. 197 - 233, nr. total de pagini - 402; cap. XIV - „La Dobrudja du Nord - Le Defile d’ Ester - Du Constantza a Babadag“
 
Eugene Pittard - „Dans la Dobrudja: Notes de voyages“, Paris 1902

Note

* Ion Bănescu a fost primar al Constanţei între 1905-1907 şi consilier comunal până la moartea sa, în 1909. A fost revizor şcolar, profesor şi director al Gimnaziului Mircea cel Bătrân (devenit liceu în 1911), a înfiinţat şi a fost directorul primei Şcoli Normale de Învăţători şi Institutori din judeţul Constanţa.
 
** Adversar pe faţă al ideilor naziste, Pittard a afirma în opera din 1925 că nu există rasă pură în Europa. Abia în anii '60 teoria sa a fost unanim acceptată.
 
*** Informaţia se găseşte în nota de subsol de la pag. 221 din opera: „La Roumanie…“

Despre Cristian Cealera 

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român

26 May 2018 428

#citeşteDobrogea In Memoriam Jean Constantin, la opt ani de la dispariţie

26 May 2018 889

#citeşteDobrogea In Memoriam compozitorul Dumitru Lupu. Ar fi împlinit astăzi 66 de ani

25 May 2018 1326

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 348

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

22 May 2018 734

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (I) Bătrânul tătar Tekir, Mârza Bey, firmanele lui Soliman Magnificul şi sfântul cu cap de câine

21 May 2018 3259

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)

21 May 2018 699

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea sculptorului Ion Jalea, cel care a donat Constanţei mare parte din lucrările sale

18 May 2018 770

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 May 2018 6661

Inginerul Anghel Saligny. „Sclav al muncii şi al datoriei“

16 May 2018 1065

#citeșteDobrogea În prim-planul obiceiurilor de nuntă la aromâni sunt cântecele. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 May 2018 5832

Stăpânirea lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea (II)

15 May 2018 1215

Odiseea unui proiect fără precedent în Dobrogea Incredibila memorie a teatrului constănţean

14 May 2018 1793

#citeșteDobrogea Credințele macedonenilor legate de botez. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

14 May 2018 1727

Stăpânirea lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea (I)

14 May 2018 1271

Imagini de la eveniment Micii rutieri care au participat la Cupa „Mării Negre“, premiaţi (galerie foto)

13 May 2018 912

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)

12 May 2018 1160

#citeşteDobrogea Ritualuri macedoneşti la naştere. Cum aflau sexul viitorului nou-născut. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 May 2018 1536

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)

11 May 2018 2204

#citeșteDobrogea 105 ani de la nașterea artistului emerit dobrogean Florica Cordescu-Jebeleanu

10 May 2018 705

#citeșteDobrogea „Folclorul dezvăluie mentalitatea satului.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

10 May 2018 796

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (I)

10 May 2018 2136

Dobrogenii şi Transilvania înainte şi în timpul marilor frământări naţionale (1917-1918)

09 May 2018 1008

#citeșteDobrogea Practici medicale empirice și descântece. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 May 2018 1570

9 Mai 1877 - proclamarea Independenței de Stat a României

09 May 2018 2351

#citeşteDobrogea Despre infecţii la naştere şi rufărie neigienică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 May 2018 2049

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XIV. Balica, marele despot Dobrotici şi Ivanco

08 May 2018 2393

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XII - XIII. Ioniţă Caloian şi Ioan Asan al II-lea

07 May 2018 1147

#citeşteDobrogea La Constanţa se importau, în 1877, petrol din America şi „hăinărie“ din Austria. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

07 May 2018 1442

#citeșteDobrogea Promiscuitatea excesivă determina gravele îmbolnăviri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 May 2018 1651

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)

04 May 2018 816

#citeşteDobrogea Cândva, la Tomis - „Străzile sunt pline de bucăţi cu inscripţiuni, coloane şi sculpturi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

04 May 2018 1594

#citeşteDobrogea Ce alimente preferate aveau dobrogenii la 1939. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 May 2018 6433

#citeşteDobrogea 67 de ani de la spectacolul inaugural al primei instituţii de teatru profesionist din Constanţa. Evocarea unei istorii necesare

02 May 2018 1956

#citeşteDobrogea Cartierele Constanţei engleze, la lumina lămpilor de petrol. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 May 2018 1802

Mocanii care au devenit mari proprietari, crescători de animale, comercianţi, „industriaşi“, dezvoltând Dobrogea

02 May 2018 2028

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XII. Revolta Asăneştilor - Ioan Asan şi Petru

01 May 2018 1047

#citeşteDobrogea Ce salarii primeau în America emigranţii macedoromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 May 2018 2586

#citeşteDobrogea Monedele antice topite de argintari nu sunt o pagubă pentru ştiinţă? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

30 Apr 2018 1090

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. X-XI (jupanii Dimitrie şi Gheorghe; Tatos, Seslav şi Saccea, căpetenia Pudilă)

30 Apr 2018 1424

#citeșteDobrogea „Mortalitatea infantilă atinsese cote fantastice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Apr 2018 1575

#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)

28 Apr 2018 1359

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)

27 Apr 2018 783

#citeșteDobrogea „Casele suspecte, tripourile cu jocurile de noroc, cârciumile dădeau mult de lucru poliției.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Apr 2018 1227

#citeșteDobrogea Satul în care nu au avut loc divorţuri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

26 Apr 2018 3059

Mulţi dintre învăţătorii dobrogeni nu s-au mai întors de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial (galerie foto)

25 Apr 2018 1041

#citeşteDobrogea Cum era privită moralitatea femeii, în funcţie de naţionalitate. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Apr 2018 5847

Povestea regelui get Dapyx - Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (II) (galerie foto)

24 Apr 2018 1944

#citeşteDobrogea 117 ani de la naşterea scriitorului Grigore Sălceanu. Biblioteca „I.N. Roman“ deține câteva manuscrise şi fotografii

23 Apr 2018 379

Povestea regelui get Dapyx Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (I)

23 Apr 2018 1260