Invitati

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

Marele antropolog elveţian Eugene Pittard, autor al revoluţionarei opere „Le Races et l’Histoire“ (1924)*, a fost îndrăgostit de România, ţară în care a petrecut mult timp şi căreia i-a dedicat una dintre cărţile sale, scriind cuvintele: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studiu, am ajuns să îl cunosc şi să îl iubesc...“.
 
Mai mult decât atât, el era fascinat de „extraordinarul mozaic de rase“ numit Dobrogea, pe tărâmul dintre Dunăre şi Mare efectuând studii numeroase, în primele două decenii ale sec. XX.
 
A iubit şi Constanţa şi a fost bun prieten cu primarul Ion Bănescu**, consilier comunal, revizor, director de şcoală, cel care a fondat, practic, învăţământul modern în judeţul Constanţa.
 
În 1927, într-o scrisoare trimisă lui Ioan Georgescu, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân“, Pittard îşi amintea cu plăcere următoarele:
„În mai multe rânduri, mai ales în timpul primelor mele călătorii, am luat Constanţa ca punct de plecare în cercetările mele. După fiecare călătorie în nordul sau în sudul liniei de la Cernavodă, mă reîntâlneam cu Bănescu şi îl ţineam la curent cu ceea ce observam. Nu lipseşte un sentiment melancolic când mă gândesc la acele seri, în care, într-un colţ de cafenea la Constanţa, în faţa hărţii desfăşurate, stăteam de vorbă cu domnul Bănescu despre drumeţiile noastre, de locuitori, de culturi, de viitorul Dobrogei…“.
 
Pittard a adunat foarte multe amintiri frumoase din Dobrogea, dar a povestit în opere şi în corespondenţele sale şi câteva din aventurile trăite aici.
 
Într-o zi a anului 1902, se hotărăşte să plece spre Babadag... În ajunul plecării, stând de vorbă cu câteva notabilităţi ale urbei constănţene, află că numele Insula lui Ovidiu, de pe lacul Siutghiol, nu ar fi fost pus de localnici, ci de soldaţii francezi cantonaţi în zonă în Războiul Crimeii (1853-1856)***.
 
După o seară liniştită, în compania prietenilor de la Constanţa, elveţianul porneşte spre Babadag. El şi însoţitorii săi împart o căruţă condusă de un bulgar care nu ştie decât limba sa şi cu care se înţeleg mai mult prin semne. Pe drum, chiar imediat după plecare, se întâlnesc cu o căruţă a unui turc care vine spre Constanţa. Pittard îl descrie: „Are barbă albă, un turban verde şi poartă în mână un baston. Merge maiestuos în faţa atelajului, fără să se uite la noi, iar în şareta sa sunt 2-3 femei şi mai mulţi copii frumoşi…“
 
La 1900, drumul cu căruţa de la Constanţa la Babadag dura două zile, drumurile fiind foarte proaste. Pittard rămâne peste noapte la Kara Murat (azi, Kogălniceanu de Constanţa). El ne spune că aici sunt în special etnici germani (cei mai mulţi), dar şi români şi tătari.
 
La Kara Murat, Pittard şi semenii săi află că pe drumul spre Babadag au existat şi încă ar mai exista cete de tâlhari. Sunt avertizaţi să fie atenţi la Fântânile Turceşti. Sfaturile primite le aduc călătorilor teamă în inimi.
 
A doua zi, caravana porneşte prin zona stâncoasă Ester (zona Târguşor). Pe drum, Pittard îşi aminteşte ce i-a povestit un revizor şcolar de la Constanţa: că într-o călătorie în zonă, pe lângă Cogealac, a găsit pe drum un cap de om, victimă a tâlharilor din zonă. Amintirea îl tulbură şi mai tare pe Pittard, care abia aşteaptă să ajungă în siguranţă, la Babadag.
 
Caravana trece de Inam Ceşme (azi, Fântânele), apoi de satul Poturu (azi, Panduru, comuna Baia, judeţul Tulcea).
 
Seara începe să se lase, iar călătorii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Le este teamă de bandiţi... Nu mai puţin cu o lună în urmă, autorităţile din zonă au reuşit să prindă un şef de tâlhari, pe „celebrul Pamfile“, dar nu şi pe semenii săi, despre care se presupune că încă ar bântui prin Pădurea Babadagului.
 
Unul dintre însoţitorii lui Pittard, un român, îi povesteşte că tâlharii nu se tem prea tare de autorităţi: au avut curajul nebun de a-l ataca la un moment dat chiar pe consulul Turciei, care se ducea la reşedinţa sa de la Tulcea.
 
Elveţianul îşi aduce atunci aminte de craniul unui haiduc, pe care l-a studiat la institutul de medicină legală din Bucureşti. Era vorba despre Simion Licinski, tâlhar celebru şi nemilos, ucis însă de autorităţi în 1891.
 
Caravana trece cu bine de cişmelele turceşti şi intră mai adânc în Pădurea Babadagului. Căruţaşul bulgar, şi el speriat, îşi forţează din răsputeri caii obosiţi, despre care Pittard va spune ulterior că au fost „miraculoşi“. Este noapte deja, dar călătorii văd luminile Babadagului: au ajuns cu bine...
 
Antropologul elveţian se cazează la casa subprefectului. Acolo îl întâlneşte şi pe şeful poliţiei oraşului. Acesta îi spune că bandiţii le dau în continuare de furcă: cu doar trei zile înainte au atacat şi jefuit un perceptor fiscal.
 
Amintirea acestei călătorii de la Constanţa la Babadag l-a marcat pe Pittard, care a introdus-o în opera sa, după mai bine de 15 ani. Pittard însă îşi aminteşte mereu cu plăcere de Dobrogea: „Este un micro-cosmos euro-asiatic... Punct de întâlnire al Asiei Vestice cu Europa Occidentală, Dobrogea poate fi pentru unii o escală, pentru alţii - un adăpost...“
 
Bibliografie
 
Daniela Maria M. Popescu - Spineni: „Impactul personalităţii lui E. Pittard în antropologia şi cultura română“, 178 pag., Editura Muzeul Literaturii Române
Lucrare realizată în cadrul proiectului „Cultura română şi modele culturale europene cercetare, sincronizare, durabilitate“, proiect 2007-2013
 
Eugene Pittard - „La Roumanie: Valachie - Moldavie - Dobrudja“, Paris 1917, Toronto Library, p. 197 - 233, nr. total de pagini - 402; cap. XIV - „La Dobrudja du Nord - Le Defile d’ Ester - Du Constantza a Babadag“
 
Eugene Pittard - „Dans la Dobrudja: Notes de voyages“, Paris 1902

Note

* Ion Bănescu a fost primar al Constanţei între 1905-1907 şi consilier comunal până la moartea sa, în 1909. A fost revizor şcolar, profesor şi director al Gimnaziului Mircea cel Bătrân (devenit liceu în 1911), a înfiinţat şi a fost directorul primei Şcoli Normale de Învăţători şi Institutori din judeţul Constanţa.
 
** Adversar pe faţă al ideilor naziste, Pittard a afirma în opera din 1925 că nu există rasă pură în Europa. Abia în anii '60 teoria sa a fost unanim acceptată.
 
*** Informaţia se găseşte în nota de subsol de la pag. 221 din opera: „La Roumanie…“

Despre Cristian Cealera 

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 912

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 553

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 886

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4131

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 599

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1477

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1259

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 1685

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 196

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2788

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1519

Mahomed al II-lea Cuceritorul şi coşmarul trăit de otomani în Dobrogea - relatarea italianului Angiolello

06 Aug 2018 2141

Dobrogea în nefericiții ani în care România a redevenit „mică“. Prin dictatele din 1939-1940

02 Aug 2018 1446

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 896

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

31 Jul 2018 1744

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 697

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1135

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

30 Jul 2018 1508

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 806

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 899

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

24 Jul 2018 2250

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

23 Jul 2018 794

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 698

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru muzicologul Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 1076

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 657

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1205

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 814

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4158

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 975

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1001

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 723

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 628

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 877

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 771

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1285

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1257

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 957

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 732

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1691

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 216

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 170

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 150

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 1012

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1205

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 993

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 980

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1258

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1176

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1544

„Ţările Române văzute de artişti francezi - Sec. XVIII și XIX“, de G. Oprescu (1926)

01 Jul 2018 279