Ulmetum/sat Pantelimonul de Jos/jud. Constanța a fost o
așezare romană lângă care ulterior a fost construit un castru, distrus definitiv de avari la sfârșitul sec. VI.
Izvoare scrise
Localitatea este menționată în lucrarea
De aedificiis (IV, 7, 17) a istoricului
Procopius din Caesareea Palestinei, referitoare la amplul program a de construcții militare și civile al împăratului
Iustinian I cel Mare (527-565) din
Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin, cu care a fost contemporan.
Cercetări arheologice
Săpăturile sistematice au fost începute în
1911 de
academicianul Vasile Pârvan (1882-1927/Universitatea București). El a descoperit ruinele fortăreței târzii și numeroase monumente sculptate și inscripții din sec. II-VI folosite ulterior ca material de construcție. Aceste investigații s-au încadrat într-un program al lui V. Pârvan de cercetare a Dobrogei, care a inclus și
Tropaeum Traiani/Adamclisi,
Capidava, Noviodunum/Isaccea,
Tomis/
Constanța.
Administrație
Ulmetum aparținea
provinciei Moesia Inferior (Dobrogea și Bulgaria dintre Dunăre și Balcani),creată în
86 de
împăratul Flavius Domitianus prin divizarea provinciei Moesia, întemeiată în 46 de împăratul Claudius după ce a desființat regatul clientelar al tracilor odrisi.
Așezarea civilă
O inscripție din anul 140 arată că la începutul sec. II a fost fondat un
vicus/sat de către cetățeni romani și
traci bessi:
cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Vicus Ulmetum este unul din
vicus-urile descoperite în județul Constanța
.
În anul
211,
împăratul Caracala (211-217) a semnat un
edict prin care se extindea acordarea
cetățeniei romane de la teritoriul Italiei la întreg imperiul. În acest sens, o inscripție îl menționează pe
Aurelius Sisinus la
Ulmetum. De asemenea, un nume de
bess romanizat din localitate este cel al lui
Valerius Cutiunis. Unul dintre monumentele sculpturale este
stela funerară a lui
Attas Possei, un exemplar fiind găsit și în satul
Dulgheru, comuna Saraiu din nordul județului Constanța
. Obiectele au caracteristica
artei provinciale și sugerează bunăstarea comanditarului, posibil un proprietar de pământ din regiune.
Un alt monument funerar este marele
cippus construit pentru
C. Iulius Quadratus,
princeps loci, pe ale cărui
basoreliefuri laterale apar
motive pastorale: o pereche de boi și animale păscând, însoțite de
Silvanus,
zeul roman al pădurii. În partea frontală o inscripție în latină conține numele și funcțiile celui decedat. Monumentul este caracterizat de masivitate și artă plastică de calitate.
În faza târzie, spre desoebire de orașele de pe litoral,
Ulmetum a înregistrat o decădere a vieții urbane, ca și așezările de pe linia Dunării sau cele dintre fluviu și mare.
Castrul
La sfârșitul sec. III și începutul sec. IV a fost construită lângă așezare o fortificație, care a fost distrusă de
slavi. În interior au fost găsite ruinele unor clădiri din faza târzie. Zidurile de la Ulmetum au fost refăcute mai întâi în timpul domniei lui Anastasius I (491-518), ca și cele de la Capidava, Dinogeția,
Troapeum Traiani/Adamclisi,
Histria/Istria, Tomis/Constanța și
Callatis/Mangalia, așa cum arată cărămizile ștampilate cu numele împăratului de la
Histria și
Dinogeția. După lucrările de restaurare ale lui Iustinian I, cetatea a fost distrusă definitiv de
avari la sfârșitul sec. VI.
Zidul de incintă descrie un unghi drept cu o latură convexă cu o latură curbă convexă, aspect asemănător cu al zidurilor de la
Dinogeția/Garvăn/jud. Tulcea și
Tropaeum Traiani/Adamclisi/jud. Constanța
.
Armata
O inscripție pusă de
lanciarii iuniories/tineri lăncieri indică faptul că această unitate, venită din capitală pentru securitatea comandantului provinciei, a contribuit la reconstrucția cetății în timpul lui
Iustinian I.
Comunicații
În imperiul roman tricontinental sistemul de drumuri construit de armată avea o prioritate strategică.
Rețeaua de drumuri romane din Dobrogea a fost stabilită de cercetările lui
V. Pârvan de la
începutul sec. XX. Localitatea era situată la intersecția a două drumuri: cel longitudinal care lega castrul de la
Marcianopolis/
Devnea/
Bulgaria NE cu cel de la
Noviodunum/
Isaccea, trecând prin
Tropaeum Traiani și
Ibida/
Slava Rusă/
jud. Tulcea și cel transversal care lega
colonia greacă Histra/
Istria cu
Dunărea.
Religie
Adoratorii lui
Silvanus sunt autorii unei inscripții dedicate acestui zeu. O altă inscripție a fost pusă pe un altar dedicat
împăratului Gordianus III (238-244) și soției sale,
Sabina Tranquillina, cultul imperial fiind esențial în religia politeistă romană.
Bibliografie cronologică
BERLIN-BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN,
Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin, III, 14214/26
VASILE PÂRVAN,
Cetatea Ulmetum, I, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXIV, 1912, p. 495-607.
VASILE PÂRVAN,
Cetatea Ulmetum, II, 1-2, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXVI, 1913, p. 245-420.
VASILE PÂRVAN,
Cetatea Ulmetum, III,, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXVII , 1915, p. 265-304.
RADU VULPE & ION BARNEA,
Din istoria Dobrogei (II).
Romanii la Dunărea de Jos, București, 1968.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 599-600. (Ulmetum/Emilia DORUȚIU-BOILĂ)
EMILIA DORUȚIU-BOILĂ,
Inscriptyones Scythiae Minores .V.
Capidava-Troesmis-Noviodunum, București, 1980, nr. 78, 91, 128.
I.STOIAN,
Inscriptyones Scythiae Minores II.
Tomis et territorium, București, 1987.,
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 93, 95, 96, 103, 106, 112, 117, 120, 121, 127, 131, 145, 146, 163, 164, 168, 397 (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Tropaeum Traiani (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: