Noviodunum/Isaccea (jud. Tulcea) a fost un municipiu roman dezvoltat în jurul unui castru de pe limes-ul Danubiului/Dunării.
Terminologie
Castrum (latină/„fortăreață”)
= Tabără fortificată romană construită la graniță de-a lungul căilor de comunicație și în puncte strategice din provincii. Avea o formă pătrată, cu dimensiuni variabile și patru porți, în centru aflându-se clădirea comandantului (
praetorium). Zidul de piatră era dublat în exterior cu un șanț (
fossa), iar în interior cu un val de pământ (
agger), cele temporare din timpul campaniilor erau construite din pământ.
Legio (latină/„legiune, armată) = Unitate militară tactică și strategică formată din cetățeni romani, care, după un serviciu de 20-25 de ani, primeau recompense financiare și funciare, formând colonii de veterani. Împăratul Augustus (30 î. H. – 14 d. H.) a stabilit numărul lor la 28, iar Septimius Severus (193-211) a crescut numărul lor la 30. Până în sec. II era alcătuită din 5600 de soldați, organizați în 10 cohorte împărțite în 6 centurii de câte 80 de oameni. Hadrianus (117-138) a crescut numărul infanteriștilor la 6800 și a adăugat 726 de călăreți. În epoca imperiului era condusă de un
legatus augusti de rang senatorial.
Limes (latină)
= Linie defensivă construită pe o frontieră naturală (
ripa), ai cărei soldați se numeau
ripenses, sau pe o frontieră artificială, ai cărei ostași se numeau
limitanei. Era alcătuit dintr-un val de pământ (
vallum), un șanț în fața valului, castre și castele (la distanțe de 5-10 km) și turnuri de observație (
burgi, turris), toate legate printr-un drum militar (
via). Zona din fața șanțului era defrișată, iar comunicațiile se făceau cu foc și fum.
termos (greacă/„cald”) = Construcție grecească cu mai multe încăperi, între care
hypocaustum (instalație pentru băi calde), preluată de romani. Erau publice și particulare, cele provinciale fiind mai mici decât termele imperiale de la Roma.
Preliminarii
Conform
istoricului grec Herodot, în zona în care Dunărea de ramifica în două brațe, adică la vadul de la
Isaccea, a construit
regele persan Darius I un pod de vase în timpul
expediției sale din
513 î. H. împotriva
sciților din stepele din nordul Pontului Euxin/Mării Negre (Ucraina).
Origini
În
2001,
Alexandru Vulpe (1931-2016/Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București), ca și tatăl său
Radu Vulpe în
1938, considera că Noviodunum, ca și
Arrubium, este unul din numele dobrogene „indiscutabil” de
origine celtică, dar este „nesigur” dacă a avut legătură cu
regatul celt de
sec. III î. H. din
Tylis (Tulovo, Bulgaria).
Tot atunci, pentru
Mircea Babeș (1941-/Universitatea București) Noviodunum, ca și
Arrubium, era unul din acele
toponime dobrogene „mai mult sau mai puțin sigur
celtice”, deoarece lipsesc „urme arheologice consistente”.
Castrul de la Arrubium făcea parte din
limes-ul
scitic/danubian destinat apărării
provinciei Moesia (Dobrogea și Bulgaria dintre Dunăre și Balcani
), a cărui construcție a fost începută de
împăratul Vespasianus (69-79) și finalizată de
Traianus (98-117).
În lucrarea militară de referință privind armata romană din Dobrogea,
Andrei Aricescu susținea că, în
a doua jumătate a sec. I, Noviodunum, ca și
Axiopolis,
Troesmis și
Arrubium, era unul din punctele
limes-ului apărat de o
unitate auxiliară.
Izvoare scrise
Localitatea este numită
polis de
geografi grecii Klaudios Ptolemaios/Ptolemeu (sec. II), în
Geographia (III, 10, 2), și
Hierocles (sec. VI), în
Synekdemos (637, 13).
Pe o corabie staționată pe fluviu a fost semnat în
369 tratatul de pace impus de
împăratul Valens regelui vizigot (goții vestici)
Athanaric, conform
comandantului roman Ammianus Marcellinus (sec. IV), în
Rerum gestarum libri (XXVII, 5,6), și
filozofului grec Themistios (sec. IV) în
Orationes/Discursuri (X).
Alături de
Axiopolis și
Troesmis, fortificația a fost una dintre cele de pe
limes-ul Dunării refăcute de
împăratul Iustinian I (527-565), conducător al
Imperiului Roman de Răsărit/Bizantin, conform istoricului contemporan
Procopius din Caesareea Palestinei în
De aedificiis/
Despre construcții (IV, 11).
Cercetări arheologice
Noviodunum
, ca și
Capidava și
Tomis, a fost cercetat de
Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii românești de arheologie.
Săpăturile arheologice au început în
1955. Până în
1976, fuseseră descoperite: 250 de m din
temelia zidului de incintă de pe latura nordică (refăcut în sec. IV),
ruinele termelor,
o bazilică și
ziduri de clădiri erodate de fluviu. De asemenea, printr-un
sondaj pe latura estică fusese identificate
două ziduri de incintă la o distanță de 12 m și
soclul de 2 m
al unei statui de sec. IV.
Au mai fost descoperite sigilii bizantine și
ceramică.
Straturile de arsură identificate sunt corelate cu marea invazie a
costobocilor (menționați de
Ptolemeu printre cele 15 triburi
dace) din
170, care a surprins
limes-ul cu efectivele reduse și a afectat și
Capidava.
Izvoare epigrafice
Până în
1976, au fost găsite
10 inscripții latine și
una greacă.
Izvoare numismatice
Până în
1976 au fost găsite numeroase
monede romane și
bizantine.
În zona
tumulilor romani, situați la 3 km de cetate, a fost descoperite un tezaur de 1071 monede romane, îngropat în timpul
împăratului Gallienus (267), probabil în cursul unui atac al
goților.
Ca și la
Capidava și
Axiopolis, au fost găsite numeroase
monede datând între domniile lui
Iustinian I și
Constantin IV Pogonatul (668-685). Descoperirile numismatice indică o înfloritoare activitate
economică și
viață urbană, care vor decade în sec. VII, cînd
slavii și
bulgarii vor ocupa treptat provinciile sud-dunărene ale imperiului.
Totuși, o continuitate de locuire a fost constatată arheologic până în
sec. X pe
Dunăre, la Noviodunum,
Axiopolis și
Capidava, și pe
litoral, la
Tomis/Constantiana și
Callatis/Pangala. Au fost găsite în
bordeie semiîngropate și
locuințe de suprafață din piatră și lemn diverse tipuri de
unelte casnice și agricole, arme, podoabe și
obiecte de cult.
Rol militar
În cetate a fost instalat comandamentul
Legio I Iovia Scythica, care apăra frontiera dunăreană de la Troesmis până la
vărsarea fluviului în mare.
Pedatura superioară (subunitatea principală) a legiunii staționa la Noviodunum, iar
pedatura inferioară la
Aegyssus/
Tulcea.
Ca și
Troesmis, Noviodunum a fost
statio/bază a
flotei Dunării de Jos, Classis Flavia Moesica înființată în timpul
dinastiei Flaviilor (69-96).
În
369,
împăratul Valens a construit aici un pod de vase în timpul campaniei împotriva
vizigoților germanici de la N de Dunăre.
De asemenea, în teritoriul barbar de dincolo de
Dunăre, în fața Noviodunumului, romanii au construit o
fortificație la
Orlovka-Cartal (Ucraina).
Ca și alte fortărețe de pe
Dunăre, precum
Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Noviodunum a fost refăcută după ce
împăratul bizantin Ioan Tzimikes (969-976) a recucerit în
971 Dunărea de Jos de la
primul stat/țarat bulgar (681-1018) și a organizat
thema/provincia Paradunavon-Paristrion.
Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de istorie națională și arheologie Constanța) presupunea în 1998 că la construirea
valului defensiv de la Niculițel din sec. XI-XII au fost folosite materiale de factură
romană de la Noviodunum, aflat în apropiere.
Comunicații
Noviodunum se afla pe unul din cele
3 drumuri imperiale din Dobrogea, determinate de
academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), și anume cel care urma cursul
Dunării, trecând pe la
Axiopolis/Cernavoda,
Capidava,
Carsium/Hârșova,
Troesmis/Turcoaia și
Arrubium/Măcin. De asemenea, drumul care străbătea Dobrogea pe
axa centrală sud-nord se ramifica de la
Ibida/Slava Rusă (jud. Tulcea) spre
Troesmis, Aegyssus și Noviodunum.
Așezarea civilă
Pe o mare suprafață la sud de fortificație au fost descoperite
așezarea civilă.
Aici, ca și la
Histria, au fost așezați
veterani ai
Legio XI Claudia. La sfârșitul
sec. II sau începutul
sec. III, Noviodunum a primit rangul de
municipium, după ce alte 4 localități, între care
Troesmis, primiseră același rang în cursul domniei lui
Marcus Aurelius (161-180).
Religie
Săpăturile arheologice au relevat existența unui
sanctuar păgân contemporan cu cele de la
Troesmis, Histria, Callatis și
Tomis. Documentul bisericesc
Notitia Episcopatuum menționează Noviodunum printre cele 15 eparhii din
Scythia Mică, alături de
Axiopolis, Callatis, Capidava, Carsium,
Dyonisopolis,
Histria, Tomis și
Troesmis. Informațiile din acest document religios au fost confirmate de
împăratul-cărturar Constantin VII Porfirogenetul (913-959), în lucrarea
De thematibus/Despre provincii (45, 1).
Ca și la
Orgame/Argamum,
Axiopolis și
Callatis, aici a fost descoperită o
bazilică paleocreștină.
Necropole
Lângă așezarea civilă au fost găsite
cimitire din diverse epoci ale acesteia.
Din cei
6 tumuli romani de sec. II cercetați până în 1976, într-unul a fost găsit
un sarcofag aparținând unui
gerousiast cu
o inscripție greacă.
Bibliografie cronologică
RADU VULPE,
Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucharest, 1938, p. 84.
ION BARNEA & BUCUR MITREA & NIȚĂ ANGHELESCU,
Săpăturile de salvare de la Noviodunum, „Materiale și cercetări arheologice”, Institutul de Arheologie București, IV, 1957, p. 155-174.
ION BARNEA & BUCUR MITREA,
Săpăturile de salvare de la Noviodunum (Isaccea), „Materiale și cercetări arheologice”, Institutul de Arheologie București, V, 1959, p. 461-473.
EXSPECTATUS BUJOR,
Pogrebalbnie obradibi v nekropole iz Noviodunuma, „Dacia – Revue d'archeologie et 'histoire ancienne”, n. s., Bucarest, 1960, p. 525-539.
EXSPECTATUS BUJOR & SIMION GAVRILĂ,
Săpăturile de salvare de la cimitirul roman de la Isaccea, „Materiale și cercetări arheologice”, Institutul de Arheologie București, VII, 1961, p. 391-397.
***,
Enciclopedia dell'
arte antica clasica e orientale, Roma, V, 1963, p. 566-567.
***,
Tabula Imperii Romani, .L 35, București, 1969.
EMILIAN POPESCU,
Inscription grecque de Noviodunum (Scythie Mineure), „Klio”, Berlin, LII, 1970, p. 373-378.
CONSTANTIN PREDA,
Tezaurul de monede romane imperiale descoperit la Isaccea și atacul gotic din timpul lui Gallienus, „Peuce”, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, II, 1971, p. 167-178.
ION BARNEA,
Dinogetia et Noviodunum, deux villes byzantines du Bas-Danube, „Revue des etudes sud-est europeennes”, Bucarest, IX, 1971, 3, p. 349-352.
ION BARNEA & GH. ŞTEFAN,
Actes du IX-e Congres International d'etudes sur les frontieres romaines, Mamaia 1972, Bucarest 1974, p. 15-25.
AL. SIMION ȘTEFAN,
Noviodunum, studiu de foto-interpretare arheologică, „Buletinul Monumentelor Istorice”, București, XLII, 1973, 1, p. 3-14.
ARICESCU ANDREI,
Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice, „Pontica”, Muzeul de istorie națională și arheologie Constanța, VIII, 1975, p. 315-327.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 368-370, 373-374, 431-432, 567-568 (legio/Emilia DORUȚIU-BOILĂ & Dumitru TUDOR; limes/Cristian Vlădescu; Noviodunum/ION BARNEA; terme/I.B.)
ANDREI ARICESCU,
Armata în Dobrogea romană, Ed. Militară, București, 1977.
EMILIA DORUȚIU-BOILĂ,
Inscriptiones Scythiae Minoris,
V. Capidava-Troesmis-Noviodunum, București, 1980.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 57, 87, 93, 94, 102, 103, 104, 106, 107, 108, 111, 117, 122, 142, 146, 148, 149, 159, 161, 163, 167, 168, 171, 172, 182, 184, 186 (cap. VI-X/A. R.).
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.),
Istoria românilor, vol I:
Istoria timpurilor îndepărtate, Ed. Academiei Române, București, 2001, p. 464, 515, 667-668 (II.V.Istoria și civilizația spațiulu carpato-dunărean în sec. VII-III a. Chr./A.V.; II.VI.Spațiul carpato-dunărean în sec. III-II a. Chr./Mircea BABEȘ; II.IX.a. Politica romană la Dunărea de Jos/Adrian RĂDULESCU)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citește și:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Arrubium (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: