Invitati

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

Mangalia a fost în timpul stăpânirii otomane medievale unul dintre cele mai importante oraşe ale Dobrogei, rivalizând uneori chiar şi cu puternicele şi dezvoltatele Babadag (reşedinţă a guvernatorului) şi Silistra (capitală oficială a provinciei- vilayet, din sec. XVI). Vom argumenta această afirmaţie prin dovezile lăsate de-a lungul timpului de diverşi călători străini, prin hărţile de navigaţie costieră (portulane) şi prin documente ale administraţiei fiscale (deftere - registre fiscale ce oferă informaţii despre localitate).
O altă dovadă a importanţei Mangaliei în epoca medievală este dată de existenţa superbei geamii Esmahan Sultan, cel mai vechi lăcaş de cult musulman (păstrat până astăzi) de pe teritoriul dintre Dunăre şi Mare.
 
De-a lungul timpului, oraşul-port a avut numeroase nume: Mankalya, Pangalia, Pangalla, Pangola, Mankala, Menkalye sau chiar Magnegalia - nume în general regăsite în hărţi, pentru ca într-un final, acestea să dispară total odată cu folosirea continuă a termenului consacrat astăzi, Mangalia. Un nume rar, dar foarte interesant este şi Menkalye Sulu, în condiţiile în care sulu se poate traduce ca loc mlăştinos.
 
Mangalia de astăzi se suprapune peste ruinele anticului polis grecesc Callatis, cetate întemeiată de dorieni în sec. IV î.H (pe vremea regelui macedonean Aminthas al III-lea - bunicul lui Alexandru cel Mare). Cetatea Callatis a existat până în negrele veacuri VI - VII d.H, când atacurile migratoare (avaro-slavi în special) au distrus foarte multe oraşe din Scythia Minor sau i-au făcut pe locuitorii acestora să le părăsească.
 
Au urmat apoi veacuri de complet întuneric, astfel încât informaţii despre sudul Dobrogei nu mai avem decât începând cu sfârşitul sec. X, când bizantinii îi înving pe bulgari (Vasile Bulgaroctonul, Ioan Tzimiskes sunt împăraţii bizantini ce reuşesc mari victorii). Romeii (bizantinii) redevin stăpâni ai provinciei, având însă în continuare probleme cu pecenegii, cumanii sau cu Rusia Kieveană (cneazul Sviatoslav Igor). Izvoarele bizantine ale acelor secole întunecate (X, XI) sunt destul de puţine şi nu fac referire la Mangalia.
 
Următoarele secole sunt mai bine reprezentate în izvoarele scrise, în sensul că avem informaţii despre Dobrogea în timpul Asăneştilor (al doilea Ţarat bulgaro-vlah 1185-1280), care reuşesc să fie independenţi faţă de bizantini.
 
În 1260, după Tratatul de la Nymphaeum, genovezii primesc de la Imperiul Bizantin monopol comercial în Marea Neagră, astfel că stabilesc mai multe centre de negoţ în vestul Pontului, inclusiv pe locul viitoarei urbe Mangalia. Ştim astăzi că la Mangalia negustorii Republicii italiene desfăşurau în sec. XIII-XIV afaceri bănoase.
 
Potrivit lui Evliya Celebi, călător otoman celebru din sec. XVII (asupra căruia vom mai reveni), turcii ajung la Mangalia la finele veacului al XIV-lea. La acea vreme, Dobrogea se afla sub stăpânirea munteană a lui Mircea cel Bătrân.
Otomanii conduşi de generalul Edje Iakuboglu Umurdja (un comandant al lui Baiazid Ildirim - Fulgerul) cuceresc Mangalia, iar Umurdja „a dărâmat cetatea”.
 
Oraşul continuă să existe însă. Este acum o aşezare creată lângă ruinele vechii cetăţi antice şi este locuită de colonişti turci şi tătari. Un kakun (document) din perioada 1494-1494, din timpul sultanului Baiazid al II-lea Veli, menţionează pentru prima oară forma Mankalya.
 
În 1595 (după alte surse 1593, 1594) raguzanul Paolo Giorgi scrie şi el despre oraş şi pentru prima oară în istorie apare forma Mangalia. Un geograf turc, Katib Celebi, cunoscut şi ca Haji Khalifa, va menţiona şi el în sec. XVI Mangalia ca fiind un cadiat, localitate în care îşi avea sediul un judecător (cadiu) cu atribuţii civile şi religioase (ex: pedepsea infractorii, media contracte de vânzare-cumpărare, încheia căsătorii etc. - sursă Laurenţiu Radu).
 
Evident însă, cele mai bogate date despre Mangalia otomană le avem de la acelaşi Evliya Celebi (1611-1682). Acest călător a vizitat Mangalia în timpul a două dintre călătoriile sale prin Dobrogea. El ne vorbeşte un oraş înfloritor, care avea peste „300 de prăvălii, 3 hanuri (caravanserai), 7 cafenele, 7 şcoli şi un bazar”. Tot Celebi scrie despre Port (schelă portuară), unde navele încărcau grâne şi luau apoi drumul marelui Constantinopole.
 
Mai scrie Celebi următoarele: „Mankalya este un târg şi un cadiat din Dobrogea, lângă ţărmul Mării Negre, de acolo se ajunge la Istanbul în 12 zile. De la Balcic este o zi de mers. Pe ţărm, de la Mankalya la Kiustenge se ajunge într-o zi”
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Laurenţiu Radu - Note cu privire la istoria Mangaliei în epoca otomană; apărut în “Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”, “Mangalia în perioada otomană”
Aurel Mototolea - Elemente de urbanism în Dobrogea otomană; apărut în
“Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”
Urfet Șachir - Mărturii otomane pe pământ românesc: Geamia Esmahan Sultan, leviathan.ro, septembrie 2017
 
Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea In Memoriam Enache Puiu, la 91 de ani de la naştere

18 Apr 2019 506

LIVE VIDEO-TEXT Documentarul „Adrian V. Rădulescu – ctitorul”, proiectat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Participă personalități de prim rang ale Marinei Române (galerie foto+video)

16 Apr 2019 884

#AdrianV.Rădulescu-ctitorul Vizionare specială a documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, la sediul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“

13 Apr 2019 1108

#citeșteDobrogea George Sarry, de astăzi în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța. Unul dintre cele mai valoroase memoriale din istoria literaturii de detenţie

02 Apr 2019 790

#citeșteDobrogea Unde ești tu, Dobroge, de altădată? Ce-am avut și ce-am pierdut. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

01 Apr 2019 989

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Interviu cu dr. Ioan Alupoaie, primul director. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Mar 2019 1028

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 2091

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 721

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 731

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 591

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1985

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 1145

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 329

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1975

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 998