Invitati

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

„Torna, torna, fratre”. Trei cuvinte simple, dar de o importanţă crucială... Expresia a fost rostită în urmă cu peste 1400 de ani, în timpul unei campanii militare bizantine, desfăşurată la sud de Dunăre, undeva între linia fluviului şi nordul Munţilor Balcani. Consemnată în izvoarele vremii, ea a născut şi naşte încă aprigi dezbateri între specialişti, fie aceştia istorici sau filologi.
 

 
Se spune că „torna, torna, fratre” reprezintă cea mai veche dovadă a unei expresii din proto-română, dezvoltată din latina vulgară şi din limba vechilor traco-geţi din Moesia Inferior şi Balcani. S-a afirmat chiar că aceste cuvinte sunt ale vlahilor romanizaţi, a traco-geţilor sud-dunăreni şi că reprezintă dovada vie a formării limbii române, undeva la sfârşitul veacului al VI-lea d.Hr..
 
La sfârşitul secolului VI d.H, fostele provincii Moesia Superior şi Moesia Inferior (în aceasta încadrându-se şi Scythia Minor) făceau parte din Imperiul Roman de Răsărit (romano-bizantin), continuator al moştenirii romane, după dezintegrarea Imperiului de Apus (476 d.Hr.).
 
Erau vremuri extrem de tulburi, pentru că romeii (aşa îşi spuneau bizantinii) se confruntau cu marile migraţii barbare, având de înfruntat triburile avaro-slave ivite din nordul barbar.
 
Avarii îndeosebi puneau în mare primejdie provinciile imperiale, atacând şi devastând teritorii întinse din acestea. Aceşti avari au ajuns şi în Dobrogea, unde se ştie că au asediat oraşul Tomis. Pe tronul Imperiului de Răsărit se afla împăratul Mauricius Tiberius (582-602). Acesta şi-a trimis cel mai bun general pentru a pune capăt atacurilor avarilor.
 
Generalul Comentiolus (Komentiolos) era patricius şi magister militum, comandant suprem al armatei romano-bizantine. În 585 el i-a învins pe slavii lui Ardagast iar în anul următor a intrat în război cu avarii conduşi de hanul (khagan) Bayan. După câteva confruntări sângeroase, cele două părţi au încheiat un tratat de pace, dar pe care migratorii nu l-au respectat, continuând să prade provinciile imperiului.
 
Era anul 587 iar Comentiolus, la ordinul împăratului său şi în fruntea unei armate de 10.000 de oameni, a pornit într-o expediţie militară de pedepsire a barbarilor. Campania s-a desfăşurat undeva în Tracia, la nord de Balcani, iar incidentul în urma căruia s-a născut expresia „torna, torna fratre” a avut loc, potrivit cronicarilor, undeva într-o „zonă de dealuri”, „lângă Calvomuntis (Muntele Chel) şi Lidiburgos”.
 
Primul izvor istoric ce prezintă expresia şi evenimentul în urma căruia aceasta a apărut este o cronică bizantină ce îi aparţine lui Teofilact din Simocatta (570-640 d.Hr.). Acesta povesteşte cu lux de amănunte atât campania militară a lui Comentiolus, cât şi incidentul care a dat naştere expresiei pe care o analizăm.
 
Iată ce scrie Teofilact: „Coborâră deci de pe Haemus la Calvomuntis şi la Libidurgos şi văzură, nu departe, cam la patru mile de acolo, pe khagan stând cu corturile fără nicio grijă, întrucât armata îi era împrăştiată prin toată Tracia. Comentiolus aranjă armata şi punând-o pe o singură linie de luptă, o lăsă să înainteze, porunci... a doua zi să năvălească asupra haganului ca o furtună şi să facă mare măcel printre duşmani. Dar o soartă potrivnică găsi cale să schimbe socotelile acestei expediţii...
 
După ce soarele şi-a arătat spatele sumbrei nopţi... unul din animalele de povară şi-a scuturat sarcina de pe el. Se întâmplase însă ca stăpânul lui să meargă înainte. Dar cei care veneau în urmă şi vedeau animalul de povară târând în dezordine sarcina de pe el, strigară la stăpân să se întoarcă şi să îndrepte povara de pe animal.
 
Ei bine, acest lucru a fost pricina tulburării ordinii în oştire şi a făcut să înceapă fuga înapoi; căci mulţimea auzea glasul şi cele spuse erau luate greşit drept un semnal care se părea că este pentru fugă, ca şi cum duşmanii s-ar fi ivit în apropiere de ei... Fiecare strigă tare să se întoarne şi se îndemnau unul pe altul, pe limba băştinaşă să se întoarcă înapoi grăind cu foarte mare tulburare „torna, torna”, întoarce-te...”
 
După cum se vede, la Teofilact nu apare încă termenul fratre. Detaliile oferite de cronicar ne prezintă întreg tabloul eşecului militar. Din cauza unei neînţelegeri sau mai bine zis a unei înţelegeri greşite, campania bizantină se transformă într-un eşec total. Armata lui Comentiolus fuge crezând că este atacată, iar planul generalului (de a-i prinde pe avari într-o ambuscadă) se duce de râpă. Cronicarul spune că romanii au fost cuprinşi de „frică falsă” şi de „primejdie neadevărată”.
 
Teofilact prezintă detaliile evenimentului, dar cel care va completa tabloul „torna fratre” este un alt istoric. Teofannes Confessor (Spovednicul) a trăit şi a scris aproape două secole mai târziu, între anii 752-817. El este însă cel care în povestire adaugă cuvântul fratre (frater).
 
Iată cuvintele sale: „Comentiolus... a ieşit la iveală împreună cu Martinus (n.a. - un general al său)... Și avea în mâinile sale prilej de mare izbândă, dacă nu ar fi fost abătut de la această încercare din pricina unei întâmplări. Un animal de povară aruncase sarcina de pe el şi cineva a strigat pe stăpânul animalului să îndrepte sarcina, zicându-i în limba maternă „Torna, torna fratre”. Stăpânul catârului n-a auzit glasul, dar l-au auzit oştenii şi crezând că sunt înfrânţi de duşmani, o luară la fugă strigând în gura mare „Torna, torna”... Și era un lucru vrednic de văzut cum avarii şi romanii fugeau unii de alţii, fără să fie urmaţi de nimeni...”
 
Campania bizantină se încheie astfel dezastruos iar incidentul trebuie să recunoaştem, este de natură anecdotică. Cuvintele rostite de soldaţi au supravieţuit însă aproape un mileniu şi jumătate...
 
Istoricul Gheorghe Brătianu afirma că „torna torna fratre” este o „expresie din limbajul roman, aşa cum se dezvoltase el în acea epocă în regiunile balcanice şi dunărene. Ele (cuvintele - n.a.) aparţin  probabil unuia şi celui mai însemnat dintre substraturile pe care limba română s-a clădit”.
 
Au existat şi voci care au afirmat că fratre nu ar fi decât o transcriere greşită în cronica lui Theophanes Confessor şi că, de fapt, corect ar fi fost latinescul şi cunoscutul frater.
 
Trebuie menţionat clar că soldatul sau soldaţii care au rostit cuvintele au vorbit în „limba pământului” şi în „limba maternă”. Ei erau deci oşteni băştinaşi, de origine tracă. Să nu uităm că în secolul VI armata romano-bizantină era formată din bărbaţi născuţi în provinciile dunărene şi balcanice.
 
A fost un mesaj înţeles greşit, o ruptură radicală între informaţia transmisă şi comanda militară efectivă, armata crezând că este un ordin de retragere... O teorie spune că dacă soldaţii erau vlahi, oameni ai locului, mesajul lor este posibil să fi fost „tini întoarnâti frati” sau „întoarnâ-ti frati”, adică „Întoarce-te, frate”.
 
Ce este clar însă este că, aşa cum afirma lingvistul Eugeniu Coşeriu, în incidentul din anul 587 „este vorba despre descrierea unei neînţelegeri determinate de conţinut, cu urmarea sa: un cuvânt este spus cu un anume conţinut (să se întoarcă pentru a ajuta catârul) şi este înţeles cu un altul (un îndemn la fugă din calea duşmanului)”.
 
 
Sulzer, Șincai, Tomaschek, Jirecek, AD Xenopol sau B.P Hasdeu sunt specialiştii secolului XIX care susţin ideea potrivit căreia „torna, torna, fratre” este o probă de limbă română ce atestă romanizarea Traciei şi prezenţa băştinaşilor în armata bizantină.
 
Nicolae Iorga afirma că cei care au strigat cuvintele erau traci romanizaţi care vorbeau în „limba părintească”.
 
La sfârşitul veacului al XIX-lea mai apare însă un alt punct de vedere. Astfel, Pic, Budzinski sau Dimitrie Onciul afirmă că expresia nu este în limba locului, ci într-o latină oficială la acea vreme în Imperiul bizantin şi că de fapt cuvintele ar fi „retorna, retorna, frater”.
 
Radu Vulpe, Popa Liseanu, G.I. Brătianu îi contrazic spunând că expresia este în limba unei populaţii locale romanizate, care furniza soldaţi armatei bizantine, aşa cum şi am afirmat mai devreme.
 
În ciuda dezbaterilor ce nu se vor încheia poate niciodată, în ciuda diverselor teorii, „Torna, torna fratre” râmâne o expresie istorică şi mai ales crucială pentru povestea neamului românesc, fie că este el la sud sau la nord de Dunăre...
 
Bibliografie
 
- FONTES II - Izvoare privind Istoria României - vol II - De la anul 300 până la anul 1000; Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970; citate din cronicarii bizantini Theofilact Simocata (p.533), Theophannes Confessor (p.605)
- Nicolae Saramandu - Torna Torna Fratre; Rev. Fonetică şi Dialectologie, Ed. Academiei Române 2001-2002; p.233-252
- Melanica Rita Barbu - Balcanii şi istoria lor, Analele Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2010
- V.Robu - Pontica VI, p.229-243
 
Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 48

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 57

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 227

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 124

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 167

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 175

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 217

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 206

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 206

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 356

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 254

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 552

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 502

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 297

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 529

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4130

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 340

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 463

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 463

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 291

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 263

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 549

#Dobrogeaetnică „Armenii nu risipeau truda lor prin baruri sau cazinouri și nici nu făceau investiții în afara țării“. Simion Tavitian, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

13 Nov 2018 674

Ziua Dobrogei, sărbătorită în avans de elevi și liceeni constănțeni, la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

13 Nov 2018 620

Interviu live cu Carmen Aldea Vlad şi Iulian Bratu Cum s-a născut Imnul Dobrogei, o continuare firească a Simfoniei Dobrogene a lui Dragoş Alexandrescu (video)

13 Nov 2018 725

„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian

12 Nov 2018 358

Eveniment cultural de poezie și muzică, la Teatrul de Stat Constanţa, de Ziua Dobrogei

12 Nov 2018 318

Ce manifestări vor fi organizate la Tulcea cu ocazia Centenarului şi Zilei Dobrogei

12 Nov 2018 448

Surprize pentru seniorii din Constanța de Ziua Dobrogei la pavilioanele pentru pensionari din municipiul Constanța

12 Nov 2018 352

Evenimentul organizat la Constanța cu ocazia „Zilelor Dobrogei” are loc la Pavilionul Expozițional. Ce surprize le sunt pregătite constănțenilor

12 Nov 2018 600

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 424

#Dobrogeaetnică Pregătind sărbătoarea Dobrogei, la 140 de ani, reprezentanţii etniilor se alătură proiectului ZIUA de Constanţa (galerie foto)

12 Nov 2018 578

Dezbatere despre promovarea istoriei Dobrogei, la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Documentarul dedicat lui Adrian V. Rădulescu ar putea fi proiectat în Parlament (galerie foto)

12 Nov 2018 760

Imagini de la eveniment „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră”. Cursă Cernavodă - Constanța. Aproape 30 de persoane au participat (galerie foto+video)

10 Nov 2018 515

#Dobrogeaetnică „Cum de s-a putut ca atât de repede să se nască în Dobrogea cu atâtea neamuri o lume românească”. Constantin N. Sarry, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

10 Nov 2018 432

Sâmbătă, cursă între Cernavodă și Constanța. „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră „Vă așteptăm să sărbătorim împreună!”

09 Nov 2018 779

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 746

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 441

Interviu live Valentin Stanciu - „De Ziua Dobrogei, punem bazele unei asociații intercomunitare din care vor face parte Topalu, Saraiu, Ghindărești, Horia și Gârliciu“ (video)

09 Nov 2018 566

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 610

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 309

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei în ziua sărbătorii Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

08 Nov 2018 1035

#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

08 Nov 2018 1034

LIVE text Studenții și profesorii de la Universitatea „Ovidius“, prezenți la proiectarea documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, finanțat de ZIUA de Constanţa

07 Nov 2018 701

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 164

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacţia ZIUA de Constanţa. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii judeţeni (galerie foto)

07 Nov 2018 602

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1602

Ecouri şi impresii ale celor prezenţi la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa (galerie foto)

07 Nov 2018 482

LIVE text Prefectura Constanţa, alături de cotidianul ZIUA de Constanţa. Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat, azi, în sala „Remus Opreanu“ (galerie foto)

06 Nov 2018 510

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2442