Invitati

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

În timpul stăpânirii otomane, portul a avut şi momente mai puţin faste, dar şi momente de maximă dezvoltare. La început, în primele două secole a fost mai mult o schelă portuară, cu punţi din lemn unde puteau ancora doar câteva vase.
 

 
Treptat, oraşul s-a dezvoltat, a devenit un centru din ce în ce mai important şi implicit, odată cu el, portul a ajuns tot mai vast, mai bine organizat iar capacitatea lui a crescut. Era normal, pentru că la Mangalia începuseră să vină cantităţi tot mai mari de grâne, mare parte dintre ele aduse din ţările române tributare Imperiului Otoman.
 
La început portul funcţiona “după regulamentul Portului Varna”, mai dezvoltat şI mai bine structurat. Începând din sec.XVI , tot mai multe legi scrise (kanuname) fac referire la taxele (şi valoarea acestora) ce se iau în porturi şi la regulile generale cărora aceste porturi trebuiau să se supună.
 
La Mangalia, activitatea comercială din oraş şi din port era sub atenta supraveghere a unui muhtesib (muhtasib), care veghea ca legile să fie respectate.
 
Unele dintre aceste legi menţionează clar valoarea taxelor ce se luau în portul Mangalia. În lucrarea “Note cu privire la istoria Mangaliei în epoca otomană”, specialistul Laurenţiu Radu citează un izvor otoman (Kanunname-i Sulu Menkalye, traducere după Tuncer) care face astfel de reglementări: “dacă vin cereale şi orez cu carul şi sunt peste 12 kile se iau opt aspri (aspru – monedă turcească de argint din sec.XVI-XVIII); dacă sunt sub 10 kile se ia un aspru la 2 kile. Dacă sunt aduse cu carul untură, miere, ceapă uscată, usturoi şi alte mărfuri de acest fel, atunci se iau 8 aspri pentru o încărcătură întreagă, iar pentru una neîntreagă se iau 4 apri. Pentru produsele acestea ce sosesc cu carul tras de un cal se iau doi aspri şi dacă-s doi cai la car, se iau 4 aspri.
 
Toţi negustorii plăteau câte ceva pentru a-şi putea vinde marfa. Exista obiceiul ca cel care îşi întindea marfa direct pe caldarâm, oferind-o trecătorilor spre vânzare, să fie obligat să plătească o taxă de un aspru. Taxa era denumită “drept pentru loc”.
 
Când se vindeau cai, cumpărătorul şi vânzătorul achitau fiecare câte 2 aspri pe bucată, iar la 4 oi expuse spre vânza plăteai o taxă de un aspru.
 
Norma otomană (citată de sursă) oferă şi mai multe detalii: Dacă vin scânduri, bidoane umplute, grinzi... se iau un aspru de car. De la stofele ce sosesc pe mare se iau 4% de la creştini şi 2% de la musulmani... de la peştele care vine de pe mare se iau ca vamă 4 aspri pentru 100 de bucăţi... Cel care plăteşte vamă pentru mărfurile aduse pe mare va vărsa şi o jumătate de aspru ca taxă de cântărire, pe când cumpărătorul va plăti un aspru“.
 
În portul Mangalia se aducea şi grâu dobrogean, care era depozitat în magazii de piatră şi apoi încărcate pe zecile de nave ce plecau la Stanbul.
 
În sec.XIX puterea Imperiului Otoman decade, Dobrogea este măcinată de războaiele ruso-turce şi din aceste cauza viaţa economică a provinciei decade. Din cauza conflictelor militare, Constanţa (Kiustenge) este aproape distrusă şi redusă la un simplu sat de păstori iar Mangalia suferă şi ea.
Astfel, în 1850, agronomul, economistul şi scritorul Ion Ionescu de la Brad, aflat într-o călătorie în Dobrogea scria că în kazaua Mangalia (kaza-subdiviziune administrativă)  existau 35 de sate care împreună aveau 398 de case.
Oraşul Mangalia număra doar 80 de case, şi cele mai multe dintre acestea erau locuite de către turci.
 
De altfel, la 1830 (cu două decenii înainte de scrierea lui De la Bard) un registru fiscal consemna la Mangalia 746 de plătitori de taxe (adică doar bărbaţi), din care 694 erau musulmani. De aici rezultă că populaţia întreagă era cel puţin în jur de 2000 de locuitori, cu femei şi copii...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Laurenţiu Radu – Note cu privire la istoria Mangaliei în epoca otomană; apărut în “Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”, “Mangalia în perioada otomană”
Aurel Mototolea – Elemente de urbanism în Dobrogea otomană; apărut în
“Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”
Urfet Șachir – Mărturii otomane pe pământ românesc: Geamia Esmahan Sultan, leviathan.ro, septembrie 2017
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

 
Citeşte şi: 
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 303

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 383

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 698

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 458

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 635

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 485

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 847

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1282

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 711

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1489

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 783

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 6484

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6621

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1118

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 730

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 795

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 752

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 635

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 945

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1649

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 337

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1026

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1382

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1378

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1355

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 669

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 492

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 381

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 562

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 881

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 712

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 180

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 125

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 147

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 100

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 91

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 98

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 87

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 122

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 155

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 722

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1209

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 868

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1054

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 793

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 815

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 875

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 845

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 2087

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

24 Sep 2018 899