Invitati

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

În timpul stăpânirii otomane, portul a avut şi momente mai puţin faste, dar şi momente de maximă dezvoltare. La început, în primele două secole a fost mai mult o schelă portuară, cu punţi din lemn unde puteau ancora doar câteva vase.
 

 
Treptat, oraşul s-a dezvoltat, a devenit un centru din ce în ce mai important şi implicit, odată cu el, portul a ajuns tot mai vast, mai bine organizat iar capacitatea lui a crescut. Era normal, pentru că la Mangalia începuseră să vină cantităţi tot mai mari de grâne, mare parte dintre ele aduse din ţările române tributare Imperiului Otoman.
 
La început portul funcţiona “după regulamentul Portului Varna”, mai dezvoltat şI mai bine structurat. Începând din sec.XVI , tot mai multe legi scrise (kanuname) fac referire la taxele (şi valoarea acestora) ce se iau în porturi şi la regulile generale cărora aceste porturi trebuiau să se supună.
 
La Mangalia, activitatea comercială din oraş şi din port era sub atenta supraveghere a unui muhtesib (muhtasib), care veghea ca legile să fie respectate.
 
Unele dintre aceste legi menţionează clar valoarea taxelor ce se luau în portul Mangalia. În lucrarea “Note cu privire la istoria Mangaliei în epoca otomană”, specialistul Laurenţiu Radu citează un izvor otoman (Kanunname-i Sulu Menkalye, traducere după Tuncer) care face astfel de reglementări: “dacă vin cereale şi orez cu carul şi sunt peste 12 kile se iau opt aspri (aspru – monedă turcească de argint din sec.XVI-XVIII); dacă sunt sub 10 kile se ia un aspru la 2 kile. Dacă sunt aduse cu carul untură, miere, ceapă uscată, usturoi şi alte mărfuri de acest fel, atunci se iau 8 aspri pentru o încărcătură întreagă, iar pentru una neîntreagă se iau 4 apri. Pentru produsele acestea ce sosesc cu carul tras de un cal se iau doi aspri şi dacă-s doi cai la car, se iau 4 aspri.
 
Toţi negustorii plăteau câte ceva pentru a-şi putea vinde marfa. Exista obiceiul ca cel care îşi întindea marfa direct pe caldarâm, oferind-o trecătorilor spre vânzare, să fie obligat să plătească o taxă de un aspru. Taxa era denumită “drept pentru loc”.
 
Când se vindeau cai, cumpărătorul şi vânzătorul achitau fiecare câte 2 aspri pe bucată, iar la 4 oi expuse spre vânza plăteai o taxă de un aspru.
 
Norma otomană (citată de sursă) oferă şi mai multe detalii: Dacă vin scânduri, bidoane umplute, grinzi... se iau un aspru de car. De la stofele ce sosesc pe mare se iau 4% de la creştini şi 2% de la musulmani... de la peştele care vine de pe mare se iau ca vamă 4 aspri pentru 100 de bucăţi... Cel care plăteşte vamă pentru mărfurile aduse pe mare va vărsa şi o jumătate de aspru ca taxă de cântărire, pe când cumpărătorul va plăti un aspru“.
 
În portul Mangalia se aducea şi grâu dobrogean, care era depozitat în magazii de piatră şi apoi încărcate pe zecile de nave ce plecau la Stanbul.
 
În sec.XIX puterea Imperiului Otoman decade, Dobrogea este măcinată de războaiele ruso-turce şi din aceste cauza viaţa economică a provinciei decade. Din cauza conflictelor militare, Constanţa (Kiustenge) este aproape distrusă şi redusă la un simplu sat de păstori iar Mangalia suferă şi ea.
Astfel, în 1850, agronomul, economistul şi scritorul Ion Ionescu de la Brad, aflat într-o călătorie în Dobrogea scria că în kazaua Mangalia (kaza-subdiviziune administrativă)  existau 35 de sate care împreună aveau 398 de case.
Oraşul Mangalia număra doar 80 de case, şi cele mai multe dintre acestea erau locuite de către turci.
 
De altfel, la 1830 (cu două decenii înainte de scrierea lui De la Bard) un registru fiscal consemna la Mangalia 746 de plătitori de taxe (adică doar bărbaţi), din care 694 erau musulmani. De aici rezultă că populaţia întreagă era cel puţin în jur de 2000 de locuitori, cu femei şi copii...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Laurenţiu Radu – Note cu privire la istoria Mangaliei în epoca otomană; apărut în “Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”, “Mangalia în perioada otomană”
Aurel Mototolea – Elemente de urbanism în Dobrogea otomană; apărut în
“Dobrogea. Coordonate istorice şi arheologice”
Urfet Șachir – Mărturii otomane pe pământ românesc: Geamia Esmahan Sultan, leviathan.ro, septembrie 2017
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

 
Citeşte şi: 
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Ziaristul Romulus Seişanu, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2018 140

#citeşteDobrogea 12 decembrie 1878 - o dată istorică pentru Constanţa. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

12 Dec 2018 402

#citeşteDobrogea Comunități etnice stabilite în Dobrogea și la Medgidia. Tătarii (III) (galerie foto)

12 Dec 2018 496

Volume dedicate celebrării Dobrogei care vor face istorie „140 de ani de la unirea Dobrogei cu România” şi „Localităţi ale judeţului Constanţa la 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România”

12 Dec 2018 556

#CiteşteDobrogea Muzeu regional dobrogean, visul de acum un secol al academicianului Ion Simionescu. Lucrări din Bibilioteca virtuală ZIUA de Constanţa

11 Dec 2018 300

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (II)

11 Dec 2018 933

#citeşteDobrogea „Coranul Principelui Dimitrie Cantemir”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

10 Dec 2018 454

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (I) (galerie foto)

10 Dec 2018 686

#citeşteDobrogea „Învățam câte 3-4 elevi pe o carte de citire sau aritmetică”. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (IV)

08 Dec 2018 879

#citeșteDobrogea „Zidirea lumilor și a sufletului omului”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constața

07 Dec 2018 734

citeşteDobrogea „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (III)

07 Dec 2018 666

#citeșteDobrogea „Despre îngeri și diavoli”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

06 Dec 2018 442

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

06 Dec 2018 1073

#Dobrogeaetnică Ecouri la evenimentul „Etniile împreună pentru Dobrogea!”. Cotidianul ZIUA de Constanţa, felicitat de academicieni

06 Dec 2018 495

Poveştile pietrelor antice (IV) Vestigiile Dobrogei Romane (Nifon, Niculiţel - Sanctuarul Dianei Regina şi preoţii lui Iupiter Dolichenus)

05 Dec 2018 274

#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Dec 2018 379

#CiteşteDobrogea Comunităţi etnice stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Tătarii (II) (galerie foto)

05 Dec 2018 1801

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

05 Dec 2018 1576

#citeşteDobrogea „Nedreptatea totdeauna se răsbună“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

04 Dec 2018 361

#citeşteDobrogea „Delfinul, zimbrul Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Dec 2018 811

Cel mai mare drapel din Dobrogea a fost înălțat aseară la Pavilionul Expozițional

01 Dec 2018 818

Poveştile pietrelor antice (II) Vestigiile Dobrogei Romane (Dorobanţu, Băltăgeşti, Gârliciu)

28 Nov 2018 766

#citeșteDobrogea 106 ani de la naşterea marelui matematician constănţean Nicolae N. Mihăileanu. Un mircist devenit efigie a unui concurs naţional

28 Nov 2018 643

Poveştile pietrelor antice (I) Vestigiile Dobrogei Romane (Seimeni)

27 Nov 2018 593

Dobrogea și românii dobrogeni în anul 1850

26 Nov 2018 595

#citeșteDobrogea „A-și face mendrele”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

26 Nov 2018 1090

La Centrul pentru tineret „Jean Constantin“ Elevi constănţeni, împreună cu profesorii lor, vor viziona documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“

24 Nov 2018 541

#Dobrogeaetnică Laudatio comandorul profesor Constantin (Bibi) Costăchescu (1909 - 1982)

24 Nov 2018 162

#Dobrogeaetnică Laudatio contraamiralul Horia Macellariu (1894 - 1989)

24 Nov 2018 146

#Dobrogeaetnică Laudatio Garabet Kumbetlian

24 Nov 2018 151

#Dobrogeaetnică Laudatio Ion Drugan (5 ianuarie 1925 - 10 decembrie 2013)

24 Nov 2018 146

#Dobrogeaetnică Laudatio Mehmet Niyazi (1878 - 1931)

24 Nov 2018 172

#Dobrogeaetnică Laudatio Mihai Irimia

24 Nov 2018 159

#Dobrogeaetnică Laudatio Simion Tavitian

24 Nov 2018 141

#Dobrogeaetnică Laudatio Vasile Canarache (1896-1969)

24 Nov 2018 164

#Dobrogeaetnică Laudatio Jean Ionescu (9 iunie 1928 - 16 ianuarie 1993)

24 Nov 2018 138

#Dobrogeaetnică Laudatio Preot Nicolae Paveliu

24 Nov 2018 170

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

24 Nov 2018 174

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

24 Nov 2018 192

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

24 Nov 2018 153

#Dobrogeaetnică Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

24 Nov 2018 155

#Dobrogeaetnică Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

24 Nov 2018 158

#Dobrogeaetnică Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

24 Nov 2018 146

#Dobrogeaetnică Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

24 Nov 2018 158

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța

24 Nov 2018 198

#Dobrogeaetnică Mesajul de mulțumire al fiicelor istoricului Mihai Irimia

24 Nov 2018 146

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Gelaledin Nezir, general maior în rezervă, consilier al ministrului Afacerilor Interne, reprezentantul etniei turce

24 Nov 2018 204

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

24 Nov 2018 172

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Gheorghe Hagi, citit de Elena Frîncu

24 Nov 2018 166

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

24 Nov 2018 294