Invitati

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

Continuăm prezentarea obiceiurilor de căsătorie ale locuitorilor din Caramurat, cu cele ale etnicilor tătari, aşa cum reies acestea din monografia învăţătorilor Paraschiva şi Gheorghe M. Puşcaşu, apărută în 1942. Observaţiile directe ale autorilor sunt întărite de mărturiile hogei Cadâr Bectemir.
La fel ca la români, în multe cazuri, căsătoria se realiza din voinţa părinţilor, lipsind afecţiunea, care urma să vină cu timpul. Tinerii îşi puteau cunoaşte perechea la nunţi sau la întâlniri ce au loc la casa unei fete, unde se adunau toate prietenele ei şi „cavalerii”. „Discuţiile” aveau loc prin cântece: fetele cântau, iar băieţii răspundeau. Câteodată, „schimbă şi o ţigară între ei”.


Și aici, virginitatea era o condiţie principală. Iar dacă se întâmpla ca fata să fi păcătuit, „opinia publică condamnă greşeala şi păcatul este ispăşit şi de copiii ce ar surveni din căsătoria ei ulterioară cu un văduv, sau în tot cazul, nu o partidă pe care ar fi putut-o avea într-un caz normal”.


Părinţii erau cei care dădeau verdictul într-o căsătorie şi erau foarte rare cazurile în care tinerii nu-şi ascultau părinţii. Dar au existat situaţii în care fetele erau furate, de cele mai multe ori tinerii recurgând la acest gest din cauza refuzului părinţilor de a-i vedea împreună.


Tânăra era peţită de părinţii băiatului, de hoge sau chiar de rudele fetei. În fapt, veneau să ceară consimţământul. Se ţinea cont de „frumuseţea, averea şi moralitatea”. Dacă răspunsul era afirmativ, peţitorul primea un şervet, o cămaşă sau amândouă lucrurile.


Timpul şi evenimentele istorice au mai schimbat, în parte, obiceiurile. Până în 1931, cadiul era cel care încheia căsătoria, printr-un proces-verbal, pe care-l trimitea la primărie, aici definitivându-se actele, fără ca mirii să meargă personal. Dar, după desfiinţarea cadiatelor şi unificarea legislaţiei, tinerii trebuiau să încheie căsătoria civilă în faţa ofiţerului Stării Civile. În realitate însă, de cele mai multe ori, locuitorii tătari din Caramurat făceau declaraţiile la primărie şi nu se mai înfăţişau la ofiţerul Stării Civile decât foarte rar sau după ani întregi. Aşa se explică de ce mulţi au rămas legaţi doar prin taina căsătoriei religioasă.


La cununie, discuţia era purtată în jurul banilor pe care viitorul soţ urma să-i dea fetei în caz de divorţ sau deces, suma fiind trecută de cadiu într-un act ce rămânea la viitoarea soţie. În perioada în care cei doi învăţători au scris monografia, lucrurile se schimbaseră întrucâtva. Tânărul îi dădea, în plus, socrului o sumă de bani, pe care, de multe ori, socrul nu o lua. Dar era obligatorie suma ce trebuia restituită socrului în caz de divorţ sau deces, sumă care-i era necesară soţiei pentru a trăi, acesteia adăugându-i-se şi o pensie pentru 100 de zile. De altfel, în această perioadă, de 100 de zile, aceasta nu se putea recăsători.

Ziua căsătoriei era stabilită de părinţii fetei, de un delegat, de părinţii băiatului sau chiar de tânăr, acesta trimiţând la casa alesei sale miei, cafea şi zahăr. Tatăl viitorului mire tăia, cu acest prilej, un mânzat sau un batal. Cu mâncarea deja făcută şi cu aprobarea Cadiatului - prin intermediul hogei -, se prezenta la casa socrilor mici. Cununia se realiza numai după ce persoana care venea din partea viitorului mire răspundea la următoarele întrebări: „dacă este delegat, dacă are martori, dacă răspunde în faţa lui Dumnezeu, în faţa lui Mahomed, în lumea asta şi în lumea viitoare şi dacă declară răspicat afirmativ…”.


După ce hogea făcea serviciul divin şi se lua masa, delegaţii şi invitaţii plecau acasă. Joia sau duminica, mireasa mergea la mire, într-o căruţă acoperită şi, mai târziu, dacă mireasa era bogată, în trăsură sau maşină. Aceasta era însoţită de alte căruţe, cu care mergeau cumnata, sora, vecine şi bătrâne, acestea având în grijă respectarea obiceiurilor. Din acest alai nu făceau parte rude ale mirelui. Căruţa/trăsura era oprită cât mai aproape de uşa de la intrare, iar mireasa intra, împreună cu celelalte femei, în camera mirelui. Bărbaţii stăteau în altă încăpere şi erau serviţi cu mâncare, tutun, cafele. În timpul acest se cânta la daulă.


Urmau întrecerile (coşie) cu cai, câştigătorul primind o cămaşă, o piele de bou sau de oaie, un berbec, un cal, un mânzat sau un ceas, după puterea financiară a organizatorului. Tinerii se întreceau şi la trântă (păhlivănie), iar cine dobora trei adversari la rând era răsplătit cu o batistă lucrată de mireasă sau cu bani; învingătorul întrecerii lua „bairacul”, adică „un steag cu cadourile primite”. Se punea din nou masa şi, apoi, toţi se retrăgeau la casele lor. Rămâneau doar invitaţii veniţi de la distanţă.


Noaptea era un fel de petrecere a băieţilor - necăsătoriţi cei mai mulţi, dar şi „însurăţeii tineri”, veniţi şi din satele din jur -, o masă cu dar. Petrecerea dura până la miezul nopţii, când mirele era dus la mireasă, pe drum toţi cântând muzică religioasă. Naşul şi mirele intrau la mireasă. Aceştia făceau de două ori „închinăciuni”, naşul - care n-o văzuse pe mireasă - se retrăgea, lăsând singuri mirii. Dacă mireasa nu fusese fată mare, aceasta este repudiată.

Peste 20 de zile - o lună, socrul îl invita pe ginere, care venea cu prietenii lui apropiaţi şi cu rude. Acestora li se punea masa şi socrul îi făcea un cadou ginerelui.

Șeriatul - legislaţia musulmană - nu permite concubinajul, astfel încât nu s-au întâlnit asemenea cazuri. Căsătoria are la bază egalitatea între soţi, deşi bărbatul ţine banii familiei şi casa.


Divorţul este rar în comunitatea musulmană, în general. Am prezentat deja despre acea sumă dată viitoarei mirese pentru un eventual divorţ sau deces al soţului şi despre interdicţia de contractare a unei noi căsătorii timp de 100 de zile după divorţ, perioadă în care soţia divorţată primea o pensie. Biserica şi Șeriatul permiteau ca soţii divorţaţi să se poată recăsători între ei în anumite condiţii. Tot în anumite condiţii, un musulman o putea lua în căsătorie pe sora fostei neveste. De asemenea, doi fraţi puteau lua în căsătorie două surori. Tot ca o curiozitate pentru noi, creştinii, un bărbat se putea căsători cu o femeie, iar fiul lui cu fiica acesteia. Un bărbat putea avea două neveste, în condiţiile admise de religia musulmană, ceea ce nu era în acord cu legislaţia românească.

Sursă foto: MINAC

Despre Lavinia Dumitraşcu

Lavinia Dacia Dumitraşcu s-a născut la Constanţa pe data de 9.12.1966. A fost atrasă, în clasele generale, de gimnastică, a scris poezie, a frecventat cenaclurile constănţene, a publicat în reviste literare şi a luat premii. A ales însă istoria pentru că era fascinată de modul în care scotocea tatăl său, regretatul Gheorghe Dumitraşcu, prin arhive şi biblioteci pentru a „dezgropa“ ceea ce era îngropat şi uitat. A activat ca lector asociat la Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, iar anterior, ca preparator/lector univ. în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa. Din 2005 şi până în prezent este muzeograf 1 A în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Istoricul Lavinia Dumitraşcu vă invită să descoperiţi Dobrogea după momentul Unirii cu Ţara (document)

Interviu online Lavinia Dumitraşcu a rememorat revolta pe care a simţit-o când lui Gheorghe Dumitraşcu i-a fost refuzat de penelişti titlul de cetăţean de onoare al Constanţei

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 33

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 41

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 198

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 118

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 162

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 171

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 209

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 201

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 206

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 355

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 254

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 550

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 493

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 296

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 516

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4099

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 340

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 463

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 462

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 291

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 261

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 549

#Dobrogeaetnică „Armenii nu risipeau truda lor prin baruri sau cazinouri și nici nu făceau investiții în afara țării“. Simion Tavitian, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

13 Nov 2018 674

Ziua Dobrogei, sărbătorită în avans de elevi și liceeni constănțeni, la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

13 Nov 2018 620

Interviu live cu Carmen Aldea Vlad şi Iulian Bratu Cum s-a născut Imnul Dobrogei, o continuare firească a Simfoniei Dobrogene a lui Dragoş Alexandrescu (video)

13 Nov 2018 717

„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian

12 Nov 2018 357

Eveniment cultural de poezie și muzică, la Teatrul de Stat Constanţa, de Ziua Dobrogei

12 Nov 2018 318

Ce manifestări vor fi organizate la Tulcea cu ocazia Centenarului şi Zilei Dobrogei

12 Nov 2018 448

Surprize pentru seniorii din Constanța de Ziua Dobrogei la pavilioanele pentru pensionari din municipiul Constanța

12 Nov 2018 352

Evenimentul organizat la Constanța cu ocazia „Zilelor Dobrogei” are loc la Pavilionul Expozițional. Ce surprize le sunt pregătite constănțenilor

12 Nov 2018 596

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 424

#Dobrogeaetnică Pregătind sărbătoarea Dobrogei, la 140 de ani, reprezentanţii etniilor se alătură proiectului ZIUA de Constanţa (galerie foto)

12 Nov 2018 577

Dezbatere despre promovarea istoriei Dobrogei, la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Documentarul dedicat lui Adrian V. Rădulescu ar putea fi proiectat în Parlament (galerie foto)

12 Nov 2018 760

Imagini de la eveniment „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră”. Cursă Cernavodă - Constanța. Aproape 30 de persoane au participat (galerie foto+video)

10 Nov 2018 515

#Dobrogeaetnică „Cum de s-a putut ca atât de repede să se nască în Dobrogea cu atâtea neamuri o lume românească”. Constantin N. Sarry, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

10 Nov 2018 432

Sâmbătă, cursă între Cernavodă și Constanța. „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră „Vă așteptăm să sărbătorim împreună!”

09 Nov 2018 779

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 746

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 441

Interviu live Valentin Stanciu - „De Ziua Dobrogei, punem bazele unei asociații intercomunitare din care vor face parte Topalu, Saraiu, Ghindărești, Horia și Gârliciu“ (video)

09 Nov 2018 566

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 610

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 309

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei în ziua sărbătorii Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

08 Nov 2018 1035

#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

08 Nov 2018 1033

LIVE text Studenții și profesorii de la Universitatea „Ovidius“, prezenți la proiectarea documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, finanțat de ZIUA de Constanţa

07 Nov 2018 700

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 164

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacţia ZIUA de Constanţa. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii judeţeni (galerie foto)

07 Nov 2018 602

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1602

Ecouri şi impresii ale celor prezenţi la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa (galerie foto)

07 Nov 2018 481

LIVE text Prefectura Constanţa, alături de cotidianul ZIUA de Constanţa. Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat, azi, în sala „Remus Opreanu“ (galerie foto)

06 Nov 2018 510

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2442