30 Oct, 2023 17:00
1069
„Pe lângă faptul că SNN avea la rândul său compartimente de specialitate (de achiziţii, juridic) apte şi obligate să analizeze şi să verifice orice propunere a Sucursalei CNE, simpla motivare a documentelor supuse analizei (chiar dacă ar fi fost eronată) neputând fi considerată, în mod rezonabil, „manoperă frauduloasă” de natură a induce în eroare persoanele cu funcţie de decizie din cadrul SNN, chiar SNN a avut iniţiativa unora dintre operaţiunile juridice criticate de acuzare (cesiunea succesivă a contractelor) şi, nici după începerea urmăririi penale în cauză şi trimiterea în judecată a inculpaţilor, factorii decidenţi din cadrul SNN nu au afirmat că ar fi fost induşi în eroare prin acţiunile inculpaţilor“, confrom motivării.
Cu privire la infracţiunea de conflict de interese, Curtea reţine că, printre altele, că „faptele descrise în actul de acuzare nu au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege referitoare la funcţionarea persoanei vătămate, neexistând un interes patrimonial (direct sau indirect) al inculpaţilor care să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le reveneau, nefiind astfel îndeplinită nici urmarea prevăzută în norma de incriminare“.
„Chiar dacă am înlătura aceste argumente, faptele de care au fost acuzaţi inculpaţii nu ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de «folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane», sub aspectul laturii subiective. Infracţiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane presupune ca făptuitorul să manifeste, în mod subiectiv, tendinţa de a se favoriza pe sine sau persoane apropiate în exercitarea atribuţiilor de serviciu“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
„Rezultatul infracţiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane constă în vătămarea adusă relaţiilor de serviciu, respectiv afectarea prestigiului unităţii la care lucrează făptuitorul şi tulburarea activităţii sale, rezultat despre care nu se poate spune, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpaţii din cauză l-au prevăzut în primul rând şi, cu atât mai puţin, că l-ar fi urmărit sau acceptat. Inculpaţii nu au încheiat contractele de pază având reprezentarea că prin aceasta realizează un folos patrimonial pentru ei, respectiv cu voința de a obține un folos material pentru ei și cu conștiința că prin aceste acțiuni se aduce atingere reputației persoanei vătămate (SNN)“, se mai arată în motivare.
„Nu pot fi reţinute nici criticile Parchetului referitoare la insuficienţa motivării sentinţei apelate. Sub acest aspect, Curtea constată că motivarea soluției primei instanțe corespunde exigenţelor prevăzute de lege (art. 403 C.p.p.), având în vedere că sunt arătate temeiurile concrete care au dus la pronunţarea soluţiei de achitare, iar judecătorul a răspuns tuturor argumentelor invocate de părți, aspectele avute în vedere la soluționarea cauzei regăsindu-se în hotărâre. Tribunalul a reținut corect situația de fapt și a realizat o justă apreciere, corelare și interpretare a probelor legal administrate în cauză în cele două faze ale procesului penal, care au fost integral analizate și judicios valorizate. Hotărârea primei instanțe conține toate elementele de raționament juridic apte să conducă la concluzia examinării efective a cauzei, analiza probelor administrate și argumentele avute în vedere, iar preluarea unora dintre apărările inculpaţilor (în condiţiile în care soluţia pronunţată este una de achitare) nu îi afectează legalitatea“.
„În perioada decembrie 2007 - mai 2014, inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela, Olteanu Mădălina, Encică Ionel, Nicola Laurenţiu-Theodor, în calitate de persoane cu funcţii de conducere din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) şi al sucursalei CNE Cernavodă, prin acţiuni sau inacţiuni concertate, au îndeplinit în mod defectuos sau nu au îndeplinit acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, în mai multe rânduri, în legătură cu atribuirea unui acord-cadru, având ca obiect servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă“.
„Acţiunile sau inacţiunile acestora au fost coordonate în vederea acordării, în mod preferenţial, a serviciilor menţionate către o societate controlată de inculpatul Dărămuş Victor, prin eludarea legislaţiei în domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a legislaţiei speciale în domeniul încheierii şi derulării contractelor ce necesită autorizaţii speciale din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), având în vedere că prin respectivul contract se gestionau informaţii clasificate. De precizat este faptul că societatea respectivă nu întrunea condiţiile necesare pentru negocierea şi derularea acordului-cadru şi a contractelor subsecvente, în lipsa autorizaţiei de securitate industrială şi a certificatului de securitate industrială emis de ORNISS“, conform DNA. Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: