Iată de ce a fost achitat Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea! (DOCUMENT)

 

• Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea, județul Constanța, este suspectat în dosar de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată!
• Tot în cauză, Ancuța Calust, secretar al comunei Agigea, este bănuită de complicitatea la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
• Dosarul a fost soluționat de completul de judecată prezidat de Dumitru Bogdan Mihai, judecător în cadrul Tribunalului Constanța, care a concluzionat că faptele de care sunt acuzați cei doi nu sunt prevăzute de legea penală.
• Decizia Tribunalului Constanța nu este una definitivă.

Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea, județul Constanța, suspectat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, a fost achitat în primă instanță, la Tribunalul Constanța. Ancuța Calust, secretar al comunei Agigea, bănuită de complicitatea la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, a fost, de asemenea, achitată.
 
Dosarul a fost soluționat de completul de judecată prezidat de Dumitru Bogdan Mihai, judecător în cadrul Tribunalului Constanța, care a concluzionat că faptele de care sunt acuzați cei doi nu sunt prevăzute de legea penală.
 
 În dosar, SC Sarda Fish SRL - prin reprezentant Datcu Liliana Camelia are calitatea de parte civilă. 
 
În actul de sesizare a instanţei, procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Constanța au reţinut că:
 
„Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.
 
Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel.
 
În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior.
 
Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.
 
În cursul urmăririi penale societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 euro și 1.548.988 lei.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
 
Dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului Constanța în iunie 2020.
 
La data de 1 martie 2024, prin Hotarârea nr. 75/2024, Tribunalul Constanța a decis achitarea atât a primarului Cristian Maricel Cîrjaliu, cât și a Ancuței Calust.
 
Achitările au fost pronunțate în baza art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C. proc. pen. - fapta nu este prevăzute de legea penală.
 
Dosarul a fost soluționat de completul de judecată prezidat de Dumitru Bogdan Mihai, judecător în cadrul Tribunalului Constanța.
 
În motivarea deciziei, judecătorul Dumitru Bogdan Mihai reține, printre altele, că „cele expuse de către organele de urmărire penală în curprinsul actului de sesizare, deşi sunt de apreciat din punct de vedere intelectual, sunt parţial eronate şi anume că legea ocroteşte aparenţa de drept şi situaţia de fapt existentă la un moment dat, persoana vătămată având un interes patrimonial şi deci un bun în sensul art. 1 din Portocolul nr. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului“.
 
„Instanţa nu contestă posibilitatea că o protecţie juridică poate exista, dar cu certitudine acestă protecţie nu este conferită de către legea penală în acest moment“, se mai arată în decizia tribunalului.
 
„Astfel, aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate recentă (Mihail Udroiu, Sinteze de Drept penal. Partea specială, Ed. 3, vol. II., Ed. CH Beck, Bucureşti, 2022, p.1044) ca urmare a DCC nr. 405/2016, printre altele, se impune în sarcina organelor judiciare necesitatea evaluării incidenţei principiului minimei intervenţii a legii penale. În această decizie instanţa de contencios constituţional a apreciat că «În concluzie, Curtea reţine că sarcina aplicării principiului «ultima ratio» revine, pe de-o parte legiuitorului, iar pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea». Având în vedere aceastea, instanţa este chemată să aprecieze decă această posibilă încălcare a unui interes patrimonial este pedepsită de legea penală“, potrivit motivării judecătorului Dumitru Bogdan Mihai.
 
Pe cale de consecinţă, magistratul a constatat că „o condamnare a doi inculpaţi trimişi în judecată pentru exproprierea de facto a unor imobile, asupra căreia presupusa persoană vătămată nu a avut niciodată drept de proprietate, fiind chiar condamnată pentru utilizarea de înscrisuri care ateastau în mod fals acest lucru, nu este nici în litera legii şi nici în spiritul ei“.
 
„O posibilă despăgubire, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO poate fi analizată în cadrul altor proceduri judiciare, în speţă civilă, precum şi alte forme de răspundere incidente în ceea ce îi priveşte pe inculpaţi, disciplinară sau administrativă. Totodată, instanţa aminteşte că raportat la obiectul judecăţii cu care a fost investită, nu va analiza cine este veridicul propietar al bunurilor din litigiu, dacă aceastea aparţin SC Marea Neagră sau nu, ori dacă acesta este persoană vătămată într-un raport penal de conflict, concret. De asemenea având în vedere că nu s-a constatat aplicabil în prezenta speţă textul art. 297 C.pen., instanţa constată ca nemaifiind posibilă analiza incidenţei art. 132 din Legea nr. 78/2000, în sensul constatării sau nu a obţinerii pentru sine ori pentru altul de către inculpatul Cârjaliu  a unui folos necuvenit“, potrivit motivării.
 
În final instanţa apreciază ca temei al achitării inculpaţilor cel prevăzut în cadrul art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.proc.pen., fapta nu este prevăzută de legea penală.
 
„Deși apreciază din punct de vedere intelectual argumentele apărării precum cărora temeiul corect de achitare este ce codificat în cadrul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. şi admite existenţa a două curente de gândire în literatura de specialitate şi jurisprudenţă, instanţa este adepta opiniei conform cărreia pentru a se putea dispune achitarea pe temeiul juridic, fapta nu există, trebuie să nu fi existe nicio acţiune manifestată în realitatea obiectivă. Având în vedere că în acest caz, au existat acţiuni ale inculpaţilor ce au modificat realitatea obiectivă, în opinia instanţei avem de a face cu o faptă, doar că aceasta nu este prevăzută de legea penală“, se mai arată în motivare.
 
În concluzie, instanţa consideră că „faptele incupaţilor nu sunt prevăzute de legea penală având în vedere că presupusa persoană vătămată nu a deţinut niciodată din punct de vedere legal terenurile/imobilele ce au făcut obiectul HCL, o posibilă pagubă sau  vătămare a  drepturilor sau intereselor legitime ale acesteia, nefiind protejată de legea penală“.
 
În ceea ce prescripţia răspunderii penale, raportat la cele expuse mai sus, Tribunalul Constanța constată că nu mai este necesară analiza acestei instituţii.
 
De asemenea, în baza art. 25 alin. 5 C.p.p. instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.
 
„Totodată, solicitarea de a fi restabilită situaţia anterioară formulată de Sarda Fish SRL prin completarea concluziilor scrise, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă având în vedere tardivitatea formulării acesteia, în condiţiile în care a fost formulată după încheierea dezbaterilor. Totodată, raportat la cele anterior menţionate în cuprinsul sentinţei, acestă cerere se constată că este şi nefondată“, se mai arată în motivare.
 
În dosar, SC Sarda Fish SRL - prin reprezentant Datcu Liliana Camelia are calitatea de parte civilă. 
 
Decizia Tribunalului Constanța nu este una definitivă!
 
Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Decizie definitivă în dosarul Sarda Fish!
 
Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea, achitat! Reacția lui Felix Stroe
 
Gabriel Ciobanu, candidatul USR pentru Primăria comunei Agigea