Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea „Dovezile existenței oamenilor fosili în Dobrogea“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Revista Societății Culturale Dobrogene „Analele Dobrogei” redă articole variate pentru publicul său. Astăzi am ales să prezentăm un articol care expune o istorie foarte interesantă din Dobrogea. Articolul-mărturie îi aparține lui Nicolae N. Moroșan și este intitulat „Dovezile existenței oamenilor fosili în Dobrogea”. Textul poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală, începând cu paginile 123/112 din numărul din anul XVIII, 1937, al „Analelor Dobrogei”.
 

 
Nicolae Moroșan ne vorbește despre faptul că, atunci când a vizitat Dobrogea, a descoperit peste o stațiune paleolitică, care, considera el, ar fi prima pentru Dobrogea, între Topalu și malul Dunării.
 
„Anumite criterii mă făcuseră să consider că teritoriul dobrogean, mai ales țărmul Mării Negre și malul dunărean, au jucat un rol foarte însemnat în viața omului diluvial. Meditațiunile mele asupra Dobrogei paleolitice au căpătat în prezent un nou punct de sprijin în descoperirea reprezentată prin silexul paleolitic, găsit la Capul Midia. Deși o piesă izolată, totuși silexul acesta este important și sugestiv în ce privește existența omului fosil pe litoralul maritim dobrogean”.
 
Nicolae N. Moroșan s-a născut la 1 iulie 1902 în Cuconeștii Vechi, pe malul Prutului. Savantul a absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” din Chișinău, apoi a studiat la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași. După terminarea studiilor, acesta va îmbrățișa cariera de geolog și arheolog și va publica peste 40 de lucrări științifice, descoperind zeci de așezări paleolitice pe terasele fluviale ale Nistrului și Prutului.
 
Devenit membru al Colegiului Arheologic și al Institutului Internațional de Arheologie, Nicolae Moroșan își susține doctoratul în Franța cu o teză despre „Pleistocenul și Paleoliticul României de Nord-Est”. Nicolae N. Moroșan a colaborat și cu revista „Viața Basarabiei”. Arheologul a mai fost și profesor la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, director al Muzeului de Etnografie.
 
Opera lui este impresionantă, iar dintre studiile sale enumerăm: „O stațiune paleolitică în Dobrogea”, „Noi contribuții preistorice asupra Basarabiei de Nord”, „Evoluția cercetărilor preistorice-paleolitice din România și rezultatele obținute”, „Asupra existenței Mamuților, Rinocerilor și Cerbilor în Moldova”.
 
Întorcându-ne la articolul arheologului intitulat „Dovezile existenței oamenilor fosili în Dobrogea” din revista Societății Culturale Dobrogene, aflăm că în zona pontică au existat cu adevărat acei „oameni fosili”, iar autorul nostru a vrut să demonstreze această ipoteză.
 
„O indicațiune a existenței oamenilor fosili, și anume a lui Homo Sapiens Fossilis în Dobrogea, este un fapt definitiv. Mai puține confirmațiuni avem pentru Homo Neanderthalensis syn. Homo Primigenius, caracteristic pentru paleoliticul mijlociu. Sunt însă șanse multe că se vor descoperi, căci sunt convins că Anatolia și Peninsula Balcanică au jucat un rol mare în migrațiunile oamenilor fosili”.
 
Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului din anul XVIII, 1937 al revistei „Analele Dobrogei”.
 
DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai  drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale

Citește și:
 
#citeșteDobrogea „Pentru a cunoaște trecutul roman al acestei provincii, Ovidius e cea mai veche și cea mai prețioasă mărturie“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală Constantin Brătescu - un tezaur dobrogean de cunoaştere şi împărtăşire

30 Sep 2019 690

#citeșteDobrogea În 1957, lumea Antichității era adusă pentru prima oară pe scena constănțeană, în spectacolul „Ovidius“

21 Sep 2019 573

#citeșteDobrogea Vasile Pârvan, despre vechimea romană a Dobrogei. Un articol publicat în „Analele Dobrogei“, în 1923

12 Sep 2019 503

#citeşteDobrogea Marea, balsam pentru trup şi suflet. Elogiu adus Mării Negre, publicat în urmă cu aproape 100 de ani în „Analele Dobrogei“

07 Sep 2019 1430

#citeşteDobrogea Colonizarea Dobrogei în perioada interbelică - despre primii români sosiţi în Cadrilater

05 Sep 2019 882

#citeșteDobrogea Nicolae Iorga despre Insula Șerpilor și traficul cu ouă de pescăruș

02 Sep 2019 1391

#citeşteDobrogea Scriitorul şi omul Alexandru Vlahuţă, evocat nostalgic de Marin Ionescu Dobrogianu, în „Analele Dobrogei“

28 Aug 2019 748

#citeșteDobrogea Regina Maria descoperind Balcicul. Un reportaj al suveranei publicat în „Analele Dobrogei“ (galerie foto)

26 Aug 2019 1631

Lumea poeziilor „Linişte“ - Grigore Sălceanu (1932)

17 Aug 2019 841

#citeșteDobrogea Două corăbii sfărâmate în Portul Chiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

30 Jul 2019 1357

#citeşteDobrogea „Portul Mangalia fusese construit de armeni“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jul 2019 1306

#citeşteDobrogea Pe vremea când Constanţa număra 80 de case. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jul 2019 1926

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 3829

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1562

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 3391