#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Continuăm să vă prezentăm , dar și să vă sugerăm, totodată, să „răsfoiți“ electronic revistele „Analele Dobrogei“, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța, pentru că veți avea surpriza să descoperiți informații extrem de interesante.


 
Cum este și capitolul semnat de Gh. Carp, maestru de desemn (nu este o greșeală, acesta era termenul folosit) la Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, și care descrie pe câteva pagini bune „Valoarea educativă a desemnului ca obiect de studiu“, în nr. 3 al anului I al „Analelor Dobrogei“, pe care îl găsiți AICI.
 
Nici nu întrezăriți câte aspecte poate acoperi această materie, pe care „legiuitorul a îndreptățit-o“ și-atunci ca și acum cu o singură oră pe săptămână.
 
„În programul școalelor de toate gradele, sunt două feluri de obiecte, teoretice și dexterități. Numirea aceasta, dată de legi și regulamente, e schimbată de elevi și părinți într-o altă numire mai potrivită, adică: obiecte principale și secundare. Puțini elevi dintr-o clasă dau atenția cuvenită fiecărui obiect principal; dar când un obiect e secundar și regulamentul nu prevede niciun mijloc de constrângere, atunci indiferența e complectă. De aceea, în școalele unde aceste obiecte sunt bine predate și elevii se prezintă mulțumitor, aceasta este exclusiv meritul dascălului care predă acel obiect.
Obiectele secundare sunt: Desemnul, Muzica, Caligrafia și Gimnastica; pentru a marca mai bine această deosebire, legile regulamentele numesc pe cei ce predau aceste obiecte, maeștri, având salarii și grade diferite de ale colegilor cari predau obiecte principale și sunt numiți profesori.
 
Din cauza raporturilor nenormale între maestru și elevi se năștea ură și räzbunare. Elevii rămâneau corijenți pentru desordine, nu pentru reavoință, ceeace a făcut pe Minister sa suprime corijările la dexterități. De atunci regulamentul prevede că: «elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la alta școală». Pedeapsa n'ar fi mare în orașele cu mai multe școli secundare, dar în orașele din provincie corespunde cu eliminarea și dacă părinții sunt săraci, cu eliminarea
definitivă.
 
«Reaua voință o constată Dirigintele cu maestrul respectiv în primele bimestre, aceiași împreună cu Directorul în ultimele bimestre». Deci o adevărată Comisiune de anchetă transportată la fața locului, pentru a
constata că d-nul Ionescu Goe din clasa I B și-a tăiat cu degetele foile caietului de caligrafie, sau l-a strâns în patru și l-a pus în buzunar, să-i fie mâinile libere la sărit capra.

 
Când nota mai mică de 5 la dexterități se pune cu atâta control și ceremonial, cine ar mai putea spune că regulamentul nu le dă importanța cuvenită. Totuși, maeștrii se simt umiliți pentrucă regulamentul îi declară
incapabili de a aprecia singuri reaua-voință. Diriginții de abia îndeplinesc îndatoririle strict necesare și nu mai au timp și pentru anchete de felul acesta. În ultimele bimestre maestrul e în bună companie, pentrucă, Dirigintele e declarat incapabil de a constata reauavoință și el e pus sub controlul Directorului. Noroc că nu mai sunt bimestre, căci ar păți-o și Directorul!

Pentru a evita această tutelă, maestrul nu pune note mai mici de 5 și, în asemenea caz, toată notația e mărită cu unul sau două puncte, pentru a păstra proporția între diferitele grade de apreciere. Elevii notați mai mult decât merită «își fac provizie" și în ultimele bimestre lucrează sau nu, după cum sunt de capricioși. Acești elevi promovând, continuă procedeul în clasele următoare și astfel se întărește tradiția că la dexterități nu rămâne nimeni, oricum s'ar purta“.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale

Citeşte şi:

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanţa lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - Bibliografie Dionisiu (sec. I î. H.) - „Antichități romane”

22 Sep 2023 2657

Alexandru Lascarov – Moldovanu, autorul unui text elogios la adresa Dobrogei

05 Aug 2023 1027

Ștefan Bezdechi, filologul pentru care viața și opera poetului latin Ovidiu au reprezentat miezul muncii sale

24 Apr 2023 1148

75 de ani de la decesul lui Dragoș Protopopescu. Poeziile din „Analele Dobrogei” se numără printre operele sale

11 Apr 2023 1260

#DobrogeaDigitală Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

15 Jun 2022 3006

#DobrogeaDigitală „Eminescu, inspiratul mării”

24 Jan 2022 2787

DobrogeaDigitală Dobrogea „nu are samăn în Europa”

05 Jan 2022 2927

#DobrogeaDigitală Doctorul îndrăgostit, în luptă cu lupii

30 Dec 2021 2866

#DobrogeaDigitală „Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc”

27 Nov 2021 18171

#DobrogeaDigitală Magia Dobrogei – „nu știu ce vrajă ca de poveste de pe alte tărâmuri”

17 Nov 2021 2503

#DobrogeaDigitală Nicolae Iorga, „cel dintâiu șef de guvern, care se interesează de monumentele antice ale Dobrogei”

12 Nov 2021 1967

#DobrogeaDigitală Dunărea, acest „rege al fluviilor europene”

27 Oct 2021 1989

#DobrogeaDigitală Amintiri despre Panait Cerna, cel care „a cântat măreţia vieţii şi farmecul iubirii”

25 Oct 2021 3173

#DobrogeaDigitală „Suprema contribuție a unei provincii la literatura întregului neam este artistul creator“

13 Oct 2021 2432

#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, „un constructor lucid al povestei adevărate a neamului său”

09 Oct 2021 2987