Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Marea, balsam pentru trup şi suflet. Elogiu adus Mării Negre, publicat în urmă cu aproape 100 de ani în „Analele Dobrogei“

În revista Analele Dobrogei“ din 1921, anul II, nr. 1, medicul şi scriitorul George Ulieru îşi face debutul literar cu câteva pagini admirabile despre Marea Neagră şi beneficiile sale pentru sănătate.
 
Autorul, a cărui notorietate se datorează jurnalului său intim, Din carnetul unui medic de plasă, publicat postum de către Al. Rosetti, face în paginile sale apologia Dobrogei şi a frumuseţilor cu care a fost binecuvântat acest tărâm românesc.
 
Vorbind despre beneficiile aerului curat şi ale brizei litorale, G. Ulieru scrie: „Căci izvor de sănătate este adierea plină de miresme a mă­rii. Elementele, care au plămădit toate vieţuitoarele ca şi pe om dintr'un început, se găsesc şi astăzi aici pe pământ şi sunt întrunite la margini de mări.”
 
Citindu-i rândurile, ne amintim cât de privilegiaţi suntem noi, cei trăitori la mal de mare, dintre toţi locuitorii României - căci ne putem bucura oricând nu doar de imaginea splendidă a valurilor înspumate, ci şi de efectele miraculoase ale mării asupra sănătăţii şi echilibrului nostru.
 
„Briza aduce din mijlocul mării aerul proaspăt şi limpezit de valuri. Aripile ei aduc părticele invizibile de sare, iar mozaicul celular tresare sub această biciuire produsă de o mână delicată şi nevăzută şi fenomenele vieţii noastre vegetative se înviorează… La mare aerul este condensat, iar oxigenul, această hrană a sângelui şi a vieţii, îl umple până la saturaţie. Plămânii noştri vor absorbi din acest mediu hrana binecuvântată şi abundentă şi o vor descărca în sânge, care o va purta ca pe o mană cerească pe toate căile mari şi mici ale labirintului nostru celular. Totul se bucură şi se aprinde la trecerea lui. Inima, această pompă care începe să bată odată cu viaţa şi încetează odată cu ea şi pe care o împovărăm zilnic cu sarcini nouă şi inutile, cu ambiţii şi glorii deşarte, cât de uşor şi de calm bate ea acum!”
 
În continuare, autorul vorbeşte despre efectele luminii soarelui asupra trupurilor şi sufletelor:
 „Zilele şi nopţile sunt aici de o strălucire uimitoare. Suprafaţa mării joacă rolul unei oglinzi, care răsfrânge razele astrelor, creînd mai multă strălucire d'asupra pământului. Nopţile cu lună sunt aici nopţi de feerie. Lumina solară este lumina dătătoare de viaţă şi sănătate. Cu toţii ştim cum se deschid plantele în faţa luminei, cum se desvoltă şi cresc şi cum se vestejesc când sunt lipsite de lumină. Această lege se aplică şi la om ca şi la celelalte vieţuitoare. Lumina este binecuvântarea cerească pentru corp ca şi pentru suflet. Fluturii întind aripile lor pe o mare de lumină/ Crinii şi iasomiile se deschid pe crestele valurilor de lumină/ Fluviul cerului se revarsă peste ţărmuri şi bucuria se revarsă în lume!, cântă marele poet al Indiei Rabindra-Nath-Tagore…”
 

Muritorul vine spre mare, lăsând „înapoi tot pământul cu lumea şi cu durerile ei”

 
Continuă G. Ulieru:
 „Ozonul, purificatorul atmosferei, înzestrat cu puteri ucigătoare pentru microbi, agent de oxidaţie şi stimulent a nutriţiu­nei, este bine reprezentat în atmosfera marină mai ales după furtuni. Putem compara ţărmul maritim cu un mare sanatoriu în care cel intrat este luat în primire de specialişti invizibili, cari lucrează asupra lui. Unul îi toarnă în suflet calmul şi ii potoleşte durerile, altul îi pune în inimă entusiasmul şi iubirea de viaţă, altul îi regulează circulaţia sângelui, îi împuterniceşte inima, altul dă bice glandelor lenevite şi face ca schimburile celulare să se facă mai repede.
 
Muritorul, care coboară pe plaje către miezul unei zile de vară, îşi simte mai întâi ochii copleşiţi de albastra strălucire a pânzei mişcătoare şi nesfârşite dinaintea sa. El vede cum se formează şi se perindă în cete nenumărate valurile, cu crestele înspumate, care ajung în dulce legănare pe patul de nisip până aproape de picioarele sale.
 
Pieptul său soarbe cu nesaţiu aerul răcoros adus din larg pe aripele de spumă. Lângă el are plaja cu nisipul arzător, iar înapoi tot pământul cu lumea şi cu durerile ei. El simte nevoe de a-şi împărtăşi corpul şi sufletul din limpezimea şi răcoarea apei. Şubred şi timid înaintează, iar picioarele lui, la atingerea apei, simt şi trimit în tot corpul primul fior.”
 
Puteţi citi articolul integral „Marea şi efectele ei binefăcătoare“, în Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921, revistă ce poate fi descărcată gratuit din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Ilustraţie din cartea „Constanţa”, de Tudor Şoimaru, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi:
 
George Ulieru, doctorul scriitor care a iubit Dobrogea

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea În 1957, lumea Antichității era adusă pentru prima oară pe scena constănțeană, în spectacolul „Ovidius“

21 Sep 2019 466

#citeșteDobrogea Vasile Pârvan, despre vechimea romană a Dobrogei. Un articol publicat în „Analele Dobrogei“, în 1923

12 Sep 2019 437

#citeşteDobrogea Colonizarea Dobrogei în perioada interbelică - despre primii români sosiţi în Cadrilater

05 Sep 2019 780

#citeșteDobrogea Nicolae Iorga despre Insula Șerpilor și traficul cu ouă de pescăruș

02 Sep 2019 1327

#citeşteDobrogea Scriitorul şi omul Alexandru Vlahuţă, evocat nostalgic de Marin Ionescu Dobrogianu, în „Analele Dobrogei“

28 Aug 2019 661

#citeșteDobrogea Regina Maria descoperind Balcicul. Un reportaj al suveranei publicat în „Analele Dobrogei“ (galerie foto)

26 Aug 2019 1510

Lumea poeziilor „Linişte“ - Grigore Sălceanu (1932)

17 Aug 2019 539

#citeșteDobrogea Două corăbii sfărâmate în Portul Chiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

30 Jul 2019 1328

#citeşteDobrogea „Portul Mangalia fusese construit de armeni“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jul 2019 1268

#CiteşteDobrogea Pe vremea când Constanţa număra 80 de case. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jul 2019 1826

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 3240

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1523

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 3345

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2832

#citeşteDobrogea Aventura primarului Horia Grigorescu, pentru ascensiunea edilitară a Constanţei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

21 May 2019 2251