Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă”

În volumul istoricului Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde au fost indexate articole din presa dobrogeană de după revenirea provinciei la România, găsim o intervenție referitoare la necesitatea înființării unei școli secundare în Constanța.

Astfel, în ziarul „Constanța”, II, nr. 43, din 12 decembrie 1893, autorul face publică petiția trimisă ministrului Instrucțiunii publice și cultelor, Take Ionescu, unde se trece în revistă situația școlilor din oraș – majoritatea fiind private, deschise de diversele comunități entice – și se solicită sprijinul pentru înființarea unui gimnaziu public românesc, unde copiii orașului să-și poată completa educația - în acest fel „vor fi mai apropiaţi românismului, deprinzându-se de mici a cugeta şi simţi româneşte.”
„Când am propus şi susţinut în coloanele acestui ziar înfiinţarea în Constanţa a unei şcoale secundare, am înţeles a unui gimnasiu clasic ori real, ori o şcoală comercială, fiind convinşi că numai unul din aceste aşezeminte respunde la necesităţile locale.
Faptele ce s'au urmat de atunci încoace ne dau proba că premergeam unei dorinţe viu simţită de populaţiunea întreagă. În adever, consiliul comunal, ecou al trebuinţelor generale locale, a luat o decisiune în sens de a se interveni la minister pentru crearea unei asemenea şcoli. În timpul din urmă cetăţenii oraşului Constanţa au hotărît a se face o suplică, pe care să o înainteze Guvernului central, cerând înfiinţarea unui gimnasiu clasic. Publicăm mai la vale cuprinsul acelei suplice subscrisă de 250 fruntaşi aparţinând tuturor naţionalităţilor.

Ne credem datori a atrage asupră-i atenţiunea d-lor miniştrii, şi în special a d-lui ministru T. Ionescu, care cunoasce bine Constanţa, rugându'l să bine-voiască a lua în consideraţiune faptul: că prin înfiinţarea Şcoalei de înveţetori rurali, nu s'a dat întru nimica satisfacţiune locuitorilor di cele şease oraşe ale judeţului, nici oamenilor mari cu dare de mână şi numeroşilor coloni români aşezaţi prin satele Dobrogei, ai căror copii, în numer de peste doue sute absolvenţi în fie-care an, nu vor încăpea, sau nu vor avea toţi dorinţa de a studia limbele locale ca să se facă înveţători de comune.
O spunem şi acum, şi nu credem că vom fi siliţi a ne desminţi vr'odată: înfiinţarea şcoalei normale aci, acum după 15 ani, ast-fel după cum e organisată, nu va putea aduce mult folos nici culturei în genere, nici mai cu seamă românismului, ca şi programele reduse, imposibile de pus în aplicaţiune la vre-unul din oraşele Dobrogei.
Vom mai reveni. Eată petiţia în cestiune:

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


Domnule Ministru,
Încrezători în vederile largi, cu care urmăriţi de aproape nevoile culturale ale ţerei, ne simţim datori a expune D-voastre unele lipsuri de şcoală, ce de multă vreme apasă cu greutate asupra judeţului şi oraşului nostru.
Numai în oraşul Constanţa, fără a mai vorbi de celelalte comune urbane din judeţ, avem tot felul de şcoale particulare, fie-care în parte cu aspiraţiuni deosebite. Ast-fel azi sunt în fiinţă:
1) Două şcoale primare greceşti una de băeţi şi alta de fete, cu o populaţiune de peste 300 copil şi copile.
2) O şcoală primară mixtă bulgară, pe lângă care funcţionează un curs de 3 clase gimnasialI.
3) O şcoală armenească.
4) O şcoală catolică.
5) Câte-va belferii israelite; şi
6) O sumedenie de şcoale turceşti, cu alcătuirea lor orientală.
Faţă cu acest numer de şcoale private, noi Românii avem numai şcoale primare de băeţi şi de fete. Aceste şcoale, prin firea programei lor, nu pot stăvili influenţa şcoalelor private, care numeră cum am spus'o câte-va clase secundare.
 
Lipsa unei şcoale secundare româneşti, face ca diferitele elemente streine din provincie, să se depărteze de o educaţiune românească, căutând înveţătura copiilor prin ţerile streine învecinate, şi pierzând ast-fel ori-ce legătură cu ţara noastră, în care de alt-fel trăesce şi'şi câştigă hrana.
Şcoala normală de înveţători ce are a se înfiinţa zilele acestea, priveşte numai pregătirea naţională pentru sate, ea nu se adresează de loc şi nevoilor orăşeneşti, fiind dat că într'un port maritim cu mişcare mare comercială, cum este oraşul Constanţa, târgoveţul nu'şi va destina copilul pentru modesta carieră de înveţător.
Socotim, Domnule Ministru, că prima grije a educaţiunei naţionale în această parte a ţerei este şi trebue neaparat să fie îndrumarea copiilor de alt neam către şcoala românească, şi cum elementele streine culte, singuri le ce pot înrîuri în bine ori în rău pentru noi românii, sunt concentrate în oraşe; înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă.
Statornicind o asemenea şcoală în oraşul nostru causa naţională câştigă un procent de peste 60%. Aşia:
1) Numeroşii absolvenţi ai şcoalelor primare urbane, găsesc la îndemână calea de a'şi urma înveţătura mai departe. - De obicei copiii cei mai sîrguitori - şi aceştia în genere, se numeră printre cei săraci - sunt siliţi a'şi întrerupe şcoala din causa lipsei de mijloace;
2) Elevii străini, găsind în oraş o şcoală, în care şi-ar putea continua studiile, nu vor mai pleca pentru acest scop prin ţeri streine. Azi se numeră cu sutele de copil de felul acesta trimeşi prin Austria şi Constantinopole, Sofia şi Atena, după ce şi-au făcut studiile primare în şcoalele noastre. În aşa chip ei perd şi puţinele sentimente româneşti, ce le-au căpătat în înveţămentul nostru primar.
Complectându'şi educaţia în ţară, vor fi mai apropiaţi românismului deprinzându-se de mici a cugeta şi simţi româneşte.
3) Numeroasele şcoale particulare din oraş vor cădea de la sine. - Conlocuitorii noştrii străini, văzând că numai cu certificatele şcoalelor noastre primare li se primesc copiii în gimnasiu nostru, îI va trimete la şcoalele Statului din primii ani ai etăţei şcolare; şi ast-fel şcoalele primare se vor popula simţitor, în dauna celor particulare.
Mărginind aci expunerea noastră, vă rugăm cu multă stăruinţă, Domnule Ministru, să înfiinţaţi în oraşul Constanţa un gimnaziu clasic, hotărând, între altele dacă credeţi necesar, a se propune câte-va ore pe săptămână şi studiul unor limbi vorbite în localitate, cum ar fi limbele: greacă, engleză şi italiană.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


 

Sursa foto: Ilustrație din „Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească”, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Inaugurarea la Constanța, "cu deosebită solemnitate", a Monumentului Soldaţilor Francezi

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre străinii din Dobrogea… nu tocmai de bine
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Trei decenii de dobrogenism“

19 Nov 2019 514

#sărbătoreşteDobrogea141 Un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - Pericle Martinescu, „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”

19 Nov 2019 519

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“ - date esențiale despre o descoperire importantă

13 Nov 2019 689

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

12 Nov 2019 882

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“

08 Nov 2019 1268

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

06 Nov 2019 1586

#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

05 Nov 2019 1085

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

05 Nov 2019 1469

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

04 Nov 2019 1374

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

02 Nov 2019 2477

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei și „relele făcute din cauza unei proaste și nepatriotice administrațiuni”

01 Nov 2019 3214

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanța sfârșitului de secol XIX

31 Oct 2019 984

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

30 Oct 2019 870

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum ar fi arătat harta etnografică a Europei fără invaziile barbare?

28 Oct 2019 941

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”

26 Oct 2019 1426