DNA Viorel Popescu, fost director general al RATB, trimis în judecată

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului Popescu Viorel, la data faptelor director general al Regiei Autonome de Transport București (R.A.T.B.), în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile concurente de:
 
- abuz în serviciu, în scopul obţinerii, pentru sine ori pentru altul, de foloase necuvenite, cu consecinţe deosebit de grave
- conflict de interese
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 
În perioada 10 noiembrie 2011-9 octombrie 2012, inculpatul POPESCU VIOREL, în calitate de director general R.A.T.B, nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu și a efectuat în mod defectuos activități specifice funcției, cauzând un prejudiciu de 3.657.576,49 lei (aproximativ 820.000 euro ) în dauna RATB, sumă ce a reprezentat, totodată, foloase materiale necuvenite pentru  firma privată S.C. URBCONNET S.R.L.

Concret, la data de 13.03.2012, între R.A.T.B. și S.C. URBCONNET S.R.L, care nu avea drept de asistență juridică și reprezentare în instanță, a fost încheiat un contract de prestări servicii juridice. Din conținutul contractului rezultă că R.A.T.B., prin inculpatul POPESCU VIOREL, a împuternicit firma respectivă în vederea recuperării tuturor creanțelor de la Casa de asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B), în baza unor simple solicitări ale firmei private către debitoare, îndrituită cu rolul de intermediar în relația Regiei Autonome de Transport București cu C.A.S.M.B.
Din actele existente la dosar, reiese că în contract se specifică faptul că S.C. URBCONNET S.R.L. avea obligația de asistare la controlul efectuat de C.A.S.M.B. față de R.A.T.B., în vederea rambursării sumelor cuvenite regiei, deși, în realitate, nu a existat și nu se prefigura un astfel de control.
De altfel, conducerea R.A.T.B. cunoștea clar, la momentul semnării actelor întocmite de funcționarii de specialitate ai regiei, cuantumul sumelor de bani neachitate de C.A.S.M.B., defalcate pe unități lunare de timp, astfel încât aceste verificări nu se impuneau a fi încredințate firmei private prin contractul indicat.
Prin urmare, inculpatul Popescu Viorel, în calitate de director general al RATB, pe lângă faptul că nu a întreprins măsuri  legale şi efective de recuperare a creanţelor datorate regiei de către C.A.S.M.B., prin structurile cu atribuţii în acest sens, existente în cadrul regiei, a decis să  încheie un contract cu S.C. URBCONNET S.R.L. Bucureşti, sub aparenţa  că firma privată va efectua demersuri la  C.A.S.M.B.  pentru recuperarea sumelor de bani datorate către R.A.T.B. În plus, nu a luat  în considerare obiecţiunile formulate de Serviciul juridic şi contencios  din cadrul R.A.T.B., la semnarea contractului cu S.C. URBCONNET S.R.L. Bucureşti, iar ulterior a admis achitarea, din conturile bancare ale R.A.T.B., a facturilor emise de firma privată, deși acestea nu se fundamentează pe nici un document care să ateste demersurile efective derulate de prestator şi natura acestora.
 
Demersurile lui Popescu Viorel, descrise anterior,  au dus la obţinerea de foloase patrimoniale pentru S.C. URBCONNET S.R.L., firmă cu care firma inculpatului,  S.C. EUROLAND S.R.L., s-a aflat în raporturi comerciale, fiind realizate condiţiile infracţiunii de conflict de interese.
În cauză Regia Autonomă de Transport Bucureşti (R.A.T.B) a precizat că se constituie parte civilă  cu suma de 3.657.576,49 lei, aproximativ 820.000 euro, reținută ca prejudiciu în dauna acesteia. În vederea recuperării prejudiciului, au fost instituite măsuri asiguratorii faţă de bunurile imobile aflate în proprietatea inculpatului Popescu Viorel.
 
În dosar, cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării formulate de Corpul de Control al Primului Ministru.
 
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.
 
    Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.