#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „Istoria e o chestiune de culoare”


Volumul 7 ani cât 70 este un jurnal „de sertar”, în care Pericle Martinescu și-a notat, în mare secret și cu teama permanentă de a nu fi descoperit, evenimente din cea mai neagră perioadă a României, anii de instaurare a comunismului stalinist, cu toată pleiada de evenimente absurde care au urmat.





Fragmentul citat mai jos evocă alegerile parlamentare din 28 martie 1948, primele de după proclamarea Republicii Populare Române, în urma cărora s-a instituit Marea Adunare Națională și au fost suprimate toate partidele politice democratice, liderii lor fiind încarcerați.


Pericle Martinescu, funcționar în Ministerul Informațiilor, are „sarcina de partid” de a veghea în sala urnelor, o zi și o noapte, pentru buna desfășurare a modului în care „votează poporul”. Autorul comentează cu umor despre propaganda înverșunată a Frontului Democratic Popular care, în ciuda faptului că nu are nici un adversar în alegeri, este cuprins de o „isterie ciudată”.
 

„De mulţi ani nu s-a mai serbat această zi a «Bunei Vestiri». Acum - ca o surpriză pentru toată lumea - s-a anunţat deodată, ieri, că «mîine e sărbătoare». Ce bucurie. Dar toată lumea a înţeles: e pentru alegeri! De altfel, tot ce se întîmplă acum e «în vederea alegerilor». S-a dat drumul la distribuţia făinii şi mălaiului - e pentru alegeri; se ţine o sărbătoare religioasă - e pentru alegeri. Chiar şi tricolorul naţional cu care au fost pavoazate instituţiile - e tot pentru alegeri. Într-adevăr, dispoziţiile acestea sînt făcute în vederea alegerilor. Ştiu precis că cel puţin abordarea tricolorului este «venită» de sus. «Trebuie să pavoazăm clădirile, dar nu numai în roşu, să predomine chiar tricolorul» - ni s-a spus la o şedinţă, acum două săptămîni. Şi, în consecinţă, tricolorul flutură astăzi vesel în Bucureşti, chiar dacă într-o formă ...
republicană. Anume, tricolorul actual se deosebeşte de cel vechi prin dispoziţia culorilor: la cel vechi, culorile erau verticale, la cel nou sînt orizontale, ca la tricolorul francez sau iugoslav. Dar, oricum ar fi, fapt e că toate clădirile mari sînt pavoazate în tricolor, cu toate că roşul abundă în amănunt.


În vederea alegerilor, multe s-au făcut în Capitală. În primul rînd, se observă o revărsare uluitoare de «sori» şi afişe electorale. Clădiri de cîte cinci-şase etaje au faţada acoperită de un «soare democratic» imens, făcut din lemn şi vopsea roşie. Statuile mari din Bucureşti: Regele Carol, Brătianu etc. au fost astupate de pancarde uriaşe, cu cîte patru feţe, reprezentînd afişe electorale mărite. Legionarii înveliseră statuile «democraţilor» în pînză verde; democraţii învelesc statuile «istoricilor» în panouri roşii. Metoda e mai subtilă, dar intenţia e aceeaşi. Istoria e o chestiune de culoare.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Tot în vederea alegerilor se fac pregătiri în rîndul «cadrelor partidului» de la Ministerul Informaţiilor. Aici va fi o secţie de votare, unde vor vota: Externele, Informaţiile, Cultele şi Camera Deputaţilor. Ca gazdă, trebuie să dăm dovadă de ordine şi disciplină. S-au luat măsuri în acest sens. Am avut cîteva şedinţe. S-au format echipe de ordine, echipe de îndrumători, o echipă de păzitori ai urnelor etc. Eu am fost trecut într-o echipă de ordine. Ieri după-amiază, tov. Munteanu, «lozincarul» - un tîmplar uriaş, cu un spate cît un munte, m-a chemat la telefon:
- Ce faci, tovarăşe? Te caut de cîteva zile mereu.
- Mă mir, tovarăşe, eu sînt aici mereu, răspund.
- Uite ce e, tovarăşe, ştii că faci parte din echipa de ordine, a mea, şi trebuie să te prezinţi la minister sîmbătă la ora 5 p.m. Vom fi toţi acolo şi vom intra în acţiune. Vom rămîne acolo noaptea şi duminică toată ziua, pînă s-or termina alegerile. Ai înţeles, tovarăşe?
- Am înţeles, tovarăşe, dar o să putem noi rezista 24 de ore acolo?...
- Alţii au rezistat 20 de ani, tovarăşe, şi n-au zis nimic!
- Alţii da, tovarăşe, dar nişte pigmei ca noi...
- Tovarăşe, chestia asta n-o discuţi cu mine, o discuţi cu tov. Dumitru, dacă-ţi face plăcere!
- Bine, tovarăşe, prin urmare sîmbătă la 5 după-amiază?


Asta a fost tot. Fac parte din «echipa de ordine», voi dormi o noapte în sala urnelor şi voi sta o zi întreagă să văd cum votează «poporul» - eu, care am detestat totdeauna acest «drept constituţional» al cetăţeanului ... liber şi independent.
Campania electorală se desfăşoară într-o isterie ciudată. Deşi nu există nici un adversar, nici o opoziţie, F.D.P. face totuşi o propagandă înverşunată, ca şi cum ar avea cel mai mare adversar în faţă. Discursuri, declaraţii, afişe, panouri, radio, presă, teatru, cinematograf, totul este acaparat de F.D.P. şi transformat în instrument electoral. Pînă şi ... Beethoven are aceeaşi soartă.


Astă-seară, la Ateneu, orchestra radio dirijată de Matei Socor, a executat Simfonia a IX-a (pentru a cincea oară în această stagiune). Concertul este consacrat «fondului electoral». Ce rost mai are acum, la sfirşitul campaniei, căci mai sînt două zile pînă la alegeri, strîngerea banilor pentru «fondul electoral» - e o altă chestiune. (Probabil că «fondul electoral» s-a transformat - sau se va transforma - în vreun fond pentru «ajutorarea poporului grec».) - Am fost la concert. L-am văzut, în fine, pe Matei Socor dirijînd: un om în toată firea, un director general de instituţie, care vrea să conducă o orchestră; se simte acest lucru, această stîngăcie a «maestrului». Orchestra merge singură, iar «maestrul» aleargă după ea cu părul căzut peste faţă ca un adevărat maestru.


Originalitatea concertului era alta însă. În fundul scenei, deasupra orchestrei, se afla portretul lui Gheorghiu-Dej, susţinut de un tricolor mare şi o lozincă uriaşă: «Votaţi Soarele»... Şi se cînta Simfonia a IX-a! ... Beethoven politizat! Simfonia a IX-a exploatată din plin. Atît de mult, încît Matei Socor însuşi dirija multe părţi din ea fără să se uite peste partitură.


Dar, ca să fiu cu totul obiectiv, mi-a plăcut mai mult ca oricînd partea finală, în care intră şi corul. Deşi am ascultat încă de 4-5 ori această simfonie, abia acum am observat frumuseţea din această parte în care muzica instrumentală se îmbină atît de magistral cu muzica vocală. Poate că frumuseţea Simfoniei a IX-a în asta constă: tehnica, melodia, gradaţia intrărilor vocii şi colaborărilor ei cu instrumentele.”



#citeşte mai departe în volumul 7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954), de Pericle Martinescu
#„7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto: captură YouTube/Arhivă TVR
 
 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Votat Plebiscitul. 2 martie 1941

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: „Niște ratați ambițioși” - Horia Stamatu, între lirism și Legiune

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: Cultura ca o farsă

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

832
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

970
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

906
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1253
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1434
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1306
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

936
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1061
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1482
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1527
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1716
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1606
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1551
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1522
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1241
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1299
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1184
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1140
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1346
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1411