Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

Grecul Herodian s-a născut la Alexandria (Egiptul roman) în familia gramaticianului Apollonios Dyscolos. El a locuit la Roma în timpul domniei împăratului Marcus Aurelius (161-180). Din vasta sa operă s-au păstrat fragmente din două lucrări. „Despre prozodia generală” (21 cărți) cuprinde informații istorice și geografice și s-a păstrat în scrierea lui Stefanos din Bizanț (sec. VII). (ed. Gh. Ștefan)
 
În Cartea II, este menționată semnificația numelui Dunării la sciți: „I, 58, 28. Matoas. Astfel era numit odinioară fluviul Istru de către sciți. Matoas la greci  înseamnă .”
În Cartea III, se vorbește despre două neamuri scitice: „I, 59, 19. Daes, neam scitic. Sunt numiți și dasi cu s (sigma). (...) I, 62, 9. Anthes, neam scitic din Tracia , [se trage - notă G. Ștefan] din Scythes, fiul lui Heracles. Unii [cred că – n. G. Ș.] de la ahixestai [a se mânia – n. G. Ș], căci sunt foarte mânioși.”
În Cartea IV, este menționată semnificația latină a numelui Dunării: „I, 87, 11. Danubis sau Danusis este fluviul Istru. Înțelesul e cam acesta: unul care temei să se rătăcească.”
În Cartea V, este explicată diferența geografică între daci și sciți prin citarea geografului grec Strabo: „I, 108, 34. Daos, ca nume propriu, poartă accent circumflex. Pont și răsărit se numesc geți , iar cei din partea opusă – dinspre Germania și izvoarele Istrului – poartă numele de dai> (Strabo VII) Și la atici [regiunea Atena] există numele de sclavi Daos și Geta. Ei sunt numiți și daci.”



În privința numelor de sclavi din Atena, istoricul Gh. Ștefan citează pe comediograful grec Menandru.
 
În Cartea VI, sunt amintiți un trib tracic sud-dunărean și din nou dacii: „I, 144, 3. Neamul crobizilor, la sud de Istru. (...) I, 147, 26. Neamul dacilor, care se numește și [neamul – n. G. Ș.] dailor.”
Crobizii au fost menționați de grecii Hecateu (sec. VI-V î. H.), Ellanikos (sec. V î. H.), Phylarchos  (sec. III î. H.), Pseudo Scymnos  (sec. II î. H.) și Strabon (sec. I î. H.).
 
În Cartea VIII, sunt evocați agatârșii, fiind citat în acest sens grecul Teopomp (sec. IV î. H.): „I, 207, 29. Mocarsos, ținut în Tracia. Teopomp, în cartea I a Filipicelor. Împreună cu aceste [cuvinte - n. G. Ș.] merge și [cuvântul – n. G. Ș.] agatirs, nume propriu sau nume de trib dincolo de Haemus [munții Balcani/Bulgaria]. Este numit astfel sau de la Agathyrsos, fiul lui Heracles, sau – cum crede Peisandres - de la tirsurile [toiag simbolic ornat cu viță de vie și con de pin] lui Dionysos [zeul grec al vinului]. Ei se mai numesc agatirși.”
Editorul Gh. Ștefan notează că Peisandros din insula grecească Rodos (Marea Egee) a trăit în sec. VI î. H., când a scris o epopee despre eroul Heracles.
Agatârșii fuseseră menționați de Pseudo Scymnos și poetul latin Vergilius  (sec. I î. H.)



În Cartea XII, este prezentată etimologia numelui antic al Insulei Șerpilor și este menționată și insula dunăreană Peuce: „I, 313, 10. Leuce, și un nume comun [ – n. G. Ș.] și un nume propriu. Ca adjectiv înseamnă <cea albă>, dar este și insula Leuc, unde cuvântul are mai mult valoare de epitet. Peuce este și o insulă pe Istru. ”
Tot în Cartea XII, este evocat un vechi război scito-tracic: „I, 340, 22. Tafrai și Tafre [<șanț> - n. G. Ș.] la singular, ținut în jurul Lacului Meotic [Marea Azov/Ucraina-Rusia], unde s-au săpat șanțuri de către sclavii care s-au unit cu soțiile stăpânilor în timpul unui război îndelungat al sciților. Stăpânii se luptau cu tracii sau cu cei de dincoace de Istru, cum povestește Callistratos [filolog grec sec. II î. H. – n. G. Ș.] în Cartea III.”
 
În scrierea „Ortografie”, Orodian menționa trei forme ale numelui marelui zeu al geților: „II, 514, 25. Zamolxis: se mai spune și Zalmoxis și Salmoxis.”
 
Bibliografie
Herodiani Technici Reliquiae collegit disposuit amendavit explicavit praefatus est Augustus Lentz, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1867-1868.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, (CI. Herodian)
 
 

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”