Istoria Dobrogei - Bibliografie: Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”


Pausania a fost, probabil, de origine orientală și a trăit în sec. II. Între anii 162-178, el a redactat „Descrierea Greciei” în 10 cărți. Chiar dacă a folosit izvoare scrise, lucrarea conține date importante despre societatea, arta, mitologia și politica Greciei antice. (ed. Gh. Ștefan)
 
În Cartea I, este descris conflictul militar dintre Lisimah, comandant și succesor al lui Alexandru cel Mare în Tracia, și Dromichaites, rege al geților: „9,5. Lisimah acesta era macedonean şi făcea parte din garda personală a lui Alexandru. [Odată – notă G. Ștefan] regele, cuprins de mânie, l-a închis într-o încăpere împreună cu un leu, dar Alexandru găsi animalul răpus. De atunci Alexandru l-a admirat fără încetare - şi pentru alte motive. Şi l-a preţuit ca pe unul dintre cei mai de seamă bărbaţi din Macedonia. După moartea lui Alexandru, Lisimah ajunse rege peste tracii  vecini cu macedonenii, asupra cărora stăpânise Alexandru şi, mai înainte de el, Filip. 6. Pământul lor ar fi o mică parte a Traciei. Dintre toţi oamenii nici un neam nu-i mai numeros decât tracii, afară doar de celţi, pentru cine compară un neam cu altul. De aceea, nimeni mai înainte de romani  nu a putut să-i înfr#ngă pe toţi tracii împreună. Toată Tracia este supusă romanilor, iar din ţara celţilor cât socotesc nefolositor, din pricina frigului cumplit şi a nerodniciei pământului, a fost trecut de ei cu vederea, cu bună ştiinţă, dar deţin cele vrednice de stăpînire [din ţara – n. G. Ș.] acestora. 7. Atunci Lisimah, dintre vecini, s-a războit mai întîi cu odrisii şi apoi a pornit cu armata împotriva lui Dromichaites şi a geţilor. Dar avu de înfruntat nişte bărbaţi foarte pricepuţi în războaie şi care îl întreceau cu mult prin numărul lor. El însuşi ajunse într-o primejdie cît se poate de mare şi scăpă cu fuga. Fiul său, Agatocle, care-l sprijinea atunci în luptă pentru prima oară, fu luat prizonier de către geţi. Lisimah a fost biruit şi în alte lupte. Şi deoarece socotea că nu este puţin lucru să-şi aibă fiul prins în război, încheie o pace cu Dromichaites şi din stăpînirea sa cedă getului ţinuturile de dincolo de Istru. Mai mult de nevoie îi dădu în căsătorie pe fiica sa. Unii spun că nu Agatocle a fost prins, ci însuşi Lisimah; că l-a salvat Agatocle, care ar fi căutat să cadă la o înţelegere cu Dromichaites, pentru răscumpărarea lui. Cînd s-a întors, l-a căsătorit pe Agatocle cu Lysandra, fiica lui Ptolemaios Lagos [succesorul lui Alexandru în Egipt] şi a Euridicei.”
 


În Cartea III, este amintită Insula Șerpilor din Marea Neagră: „19,11. (...) Se află o insulă în Pontul Euxin, la gurile Istrului, închinată lui Ahile. Aceasta se numeşte Leuce şi are un perimetru de douăzeci de stadii [1 stadiu = 177 metri], este acoperită de o pădure deasă şi plină de animale sălbatice şi domestice, în ea se află un templu şi o statuie a lui Ahile.”
În privința acestei insule, editorul G. Ștefan îl citează pe istoricul grec Arian (sec. II), contemporan cu Pausania.
 
În Cartea IV,  este descris un pește de Dunăre asemănător cu somnul din râurile grecești: „34,2. ...Râurile Greciei nu au vietăţi care să le aducă oamenilor pieirea, cum sunt Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul şi Fasis; căci aceste [fluvii - notă G. Ș.] hrănesc animale semănând ca înfăţişare cu somnul din Hermos şi Meandru - dar aceste vietăţi sunt mai negre şi mai puternice. Somnul stă, în aceste două privinţe, mai prejos decât acele vieţuitoare.”



În Cartea V, este menționată vecinătatea regatului dac al lui Decebal cu Tracia: „12,6 .... împăratul [Traian – n. G. Ș.] a mărit imperiul, supunându-i pe geţii care locuiesc dincolo de Tracia...”
 
În Cartea VIII, sunt prezentate caracteristici ale Dunării în funcție de anotimp: „28, 2...  Istrul, Rinul, Hypanis [Bugul de Sud/Ucraina], Boristene [Nipru/Ucraina] și alte fluvii, ale căror ape îngheață iarna, după părerea mea pot fi numite -  și pe drept cuvânt – <râuri de iarnă>. Ele străbat pământuri ce sunt acoperite de zăpadă în cea mai mare parte a timpului, iar aerul de acolo este foarte rece. (...) 38, 3... Râul despre care vorbim [Neda din Grecia – n. G. Ș.] se aseamănă cu Istrul în această privință, având – în chip firesc – același debit de apă și vara și iarna...”
În Cartea IX, este menționată originea mitologică a unui obicei tracic: „30,5... După ce s-au ghiftuit cu vin [femeile trace – n. G. Ș.] au săvârșit o faptă îndrăzneață și de atunci s-a statornicit obiceiul ca bărbații să se îmbete înainte de a intra în luptă...”
Istoricul Gh. Ștefan notează că fapta îndrăzneață a fost uciderea cântărețului din liră mitologic Orfeu.
 


În Cartea X, Pausania vorbește despre un important eveniment militar din timpul vieții sale: „34, 5. [Neamul – n. G. Ș.] costobocilor cu apucăturile lui tâlhărești, a năvălit pe timpul meu anul [170 – n. G. Ș.] în Grecia, ajungând până la Elateia.”
Gh. Ștefan notează despre această îndrăzneață incursiune a costobocilor de la nord de Dunăre că a devastat provinciile romane Moesia (inclusiv Dobrogea), Tracia și Macedonia, citând în acest sens o inscripție de lângă Tropaeum Traiani și un recent articol pe acest subiect al colegului Emilian Popescu din revista  „Studii clasice” (1964).
 
 
Bibliografie
Pausaniae Graeciae descriptio recognovit Fridericus Spiro, vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1903.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XCIX. Pausania)
 

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

646
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

851
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

919
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1171
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1256
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1948
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1525
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1648
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1209
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1300
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1000
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1162
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1171
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2300
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104