10 Feb, 2024 16:22
5791
Marius TEJA
Paradoxograful lui Rohde este o scurtă compilație anonimă redactată pe baza unor opere anterioare sec. III. Textul păstrat într-un codice din sec. XV – aflat în Biblioteca Vaticanului – a fost editat de clasicistul german Erwin Rohde (1845-1898). (ed. G. Ștefan)
În lucrare, este menționată o tradiție a tribului sud-dunărean al crobizilor: „27. La
crobizi este
obiceiul să fie plâns copilul la
naștere și fericit omul la
moarte”.
Despre acest obicei tracic și, în particular getic, istoricul Gh. Ștefan îl citează pe latinul
Pomponius Mela (II, 2, 18).
Primul autor care i-a menționat pe crobizi a fost grecul
Hecateu (sec. VI-V î. H.) în lucrarea „Călătorii în jurul pământului”: „Neam la
miazăzi de Istru”.
Apoi grecul
Ellanikos (sec. V î. H.) a menționat credința crobizilor în viața după moarte, asemănătoare cu a geților, în scrierea „Obiceiuri barbare”: „Cred în
nemurire și terizii și
crobizii”.
Ulterior, grecul
Phylarchos (sec. III î. H.) preciza că crobizii erau un trib tracic: „Phylarcos spune în cartea a X a a
Istoriilor sale că peste
tracii numiți
crobizi s-a făcut
rege Isanthes, care-i întrecea în desfrâu pe toți cei din neamul său.”
Apoi grecul
Strabon (sec. I î. H.) preciza în „Geografia” (VII, 5) că teritoriul crobizilor se întindea lângă coloniile grecești de pe litoralul vestic al Mării Negre: „Tribalii, misii,
crobizii și așa-zișii troglodiți locuiesc pe teritoriul ce se întinde mai sus la nord de
Callatis, Tomis și
Histria.”
De asemeni, în „Periegesis”
Pseudo-Scymnos (sec. II î. H.) îi plasa pe tracii crobizi în zona coloniei grecești vest-pontice Odessos/Varna (Bulgaria): „Acest [oraş – n. G. Ș. ] are în jurul său
crobizi traci.”
Și grecul
Herodian (sec. II) arăta în „Despre prozodia generală” că crobizii locuiau la sud de Dunăre: „Neamul
crobizilor, la
sud de Istru.”
În studiul
Geți și greci la Dunărea de Jos (1965), arheologul Dumitru Berciu (1907-1998) îi considera pe crobizi trib ca fiind
getic.
De asemenea, în „Paradoxograful lui Rohde” este amintit un obicei religios al geților: „45. Se spune că
geții. întâmpină cu lovituri de tobă tunetele lui Zeus [zeul suprem la greci] și îl amenință pe zeu trăgând cu arcul în văzduh.”
Bibliografie
Rerum naturalium scriptores Graeci minores recognovit Otto Keller, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR,
Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (CV. Paradoxograful lui Rohde)
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: