#citeșteDobrogea: Intrarea României în războiul de independență și participarea la operațiunile militare (1877-1878)

  • Domnitorului Carol I i-a fost solicitat sprijinul de către Marele Duce Nicolae al Rusiei pentru a se alătura ofensivei armatei ruse, în acțiunile militare din Balcani, împotriva pozițiilor otomane.
<
A l'endroit oùse trouve le Quartier-Général Roumain
Le Turcs ayant amassé lesplusgrandes masses à Plevna, nous abiment. Prie de faire fusion, démonstration et, si possible, passage du Danube que Tu désires faire.. Entre le Jiul et Corabia cette démonstration est indispensable pour faciliter mes mouvements.
 Nicolas>>

”Turcii au concentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești. Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.


Această telegramă datată la 19 iulie 1877, avea să schimbe situația în care se afla România odată cu declanșarea conflictului ruso-turc din 1877. Inițial, Marele Cartier General rus nu a dorit să implice armata română în conflictul deschis cu Imperiul Otoman, pentru a se bucura singur de un eventual succes militar, mai cu seamă la tratativele de pace ce urmau firesc, conflictului. Datorită insucceselor obținute în Balcani, s-a solicitat sprijinul Armatei Române pentru a crea superioritate și pentru a tranșa soarta războiului, care dura de ceva timp.



Această telegramă a reprezentat un adevărat moment de cumpănă pentru oamenii politici români. Aceștia și-au dorit insistent intrarea în război după încheierea convenției de la 4 aprilie 1877, fără succes, chiar dacă la 9 mai 1877 ne-am delarat independența și am intrat în conflict armat deschis cu puterea suzerană.
Ion C. Crătianu cu clarviziunea –i cunoscută considera că trebuie să le dăm simplu și franc ajutorul de care aveau nevoie, pentru a păstra operațiunile militare dincolo de fluviu. O eventuală contraofensivă a turcilor și respingerea peste Dunăre a armatei țariste, ar fi dus fără îndoială la mutarea teatrului de operații pe teritoriul României. Nimeni nu își dorea acest lucru.



Domnitorul Carol I îi va răspunde Marelui Duce Nicolae la 10 august 1877, iar la 16 august 1877, va avea loc întrevederea cu oficialii ruși, la Gornia-Studena. Domnitorul român a fost întâmpinat de Țarul Alexandru al II-lea și de Marele Duce Nicolae. Va primi comanda trupelor române și ruse din fața Plevnei. O mare răspundere pentru conducerea Armatei Române.
Va avea loc un consiliu de război, la Corabia, la care au luat parte pe lângă Ion C. Brătianu, generalul Cernat, coloneii Arion, Cerchez, Barozzi, Dabija și maiorul Lahovari. Se hotărăște trecerea Dunării cu armata, chiar din ziua următoare.

La 20 august 1877 după oficierea slujbei religioase trupele române trec fuviul, sub asistența lui Carol I, a lui I.C. Brătianu și a lui C.A Rosetti.
Trupele vor continua marșul întreaga noapte și se vor deplasa către Plevna. Comandant al armatei era numit generalul Cernat, aflându-se sub ordinele lui Carol I.  Acesta își stabilea cartierul general la Poradim, o așezare la 40 de km de Nicopole. Armata română dispunea de 35.000 de soldați cu 108 tunuri, alături de 30.000 de soldați ruși și de 182 de tunuri, cantonați în fața Plevnei, apărată de circa 65000 de soldați turci, aflați sub comanda lui Osman Pașa.
Armata Română se afla la prima încleștare serioasă din istoria organizării sale, din perioada modernă.

Bibliografie selectivă
Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, București, 1994
Discursuri parlamentare, , vol. II
T.C. Văcărescu, Luptele românilor în resbelul din 1877-1878, București, 1887

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Ce știm despre Dobrogea în 1877-1878?

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

977
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

1179
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

932
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

998
#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

2276
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

2231
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

2188
#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

2137
#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

2277
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

2787
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

2671
#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

2570
#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

2586
#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

2825
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

3127
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

3221
#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

3499
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

3561
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

3762
#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

3767