09 Jan, 2020 00:00
3461
„Documentarea îndelungată, de ani de zile, presupusă de concretizarea acelei prime cercetări a mea (spre satisfacţia autorului remarcată de comentatori ca fiind, prin complexitate, o cuprinzătoare noutate în arealul investigării contribuţiei unor naţionalităţi la dezvoltarea şi afirmarea civilizaţiei româneşti), acea documentare, zic, făcea să se contureze o posibilă ulterioară întreprindere în care să ne aplecăm mai în profunzime asupra unor figuri de excepţie din rândul comunităţii armenilor, anume cei care au binemeritat accesul sub cupola strălucitoare a Academiei Române”.
„Virgil Madgearu s-a născut la Galaţi la 14 octombrie (stil vechi) 1887. Numele complet de botez: Traian-Virgil (actul de naştere nr. 1674 din 14 decembrie 1887, conf. Arhivele Statului Galaţi). Este fiul lui Nica Madgearu, cunoscut comerciant din Galaţi, de etnie armeană.
A urmat cursul primar şi Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, fiind fruntaş la învăţătură, note maxime, în ultimul an, obţinând la economie politică şi drept. Încă din liceu se remarcă prin tenacitate şi putere de muncă, manifestând un deosebit interes pentru problemele sociale si economice. În 1907 a trecut cu succes examenul de bacalaureat.
A continuat studiile în Germania, la Universitatea din Leipzig, unde, sub conducerea profesorului Karl Bucher, a studiat ştiinţele economice, care se predau, în acea vreme, în cadrul facultăţii de filozofie. În vara anului 1911 a susţinut examenul de doctorat în ştiinţe economice şi financiare cu lucrarea „Zur Industriellen Entwickelung Rumuniens” („Cu privire la dezvoltarea industrială a României”).
A fost singurul student român dintre cei care au studiat în Germania în acea perioadă care a obţinut nota maximă ce se putea lua în învăţământul superior german Summa Cum Laude.
O influenţă firească asupra lui Virgil Madgearu a exercitat-o conducătorul său ştiinţific K. Biicher (1847-1930), economist, istoric al economiei naţionale şi statistician, reprezentant al noii şcoli istorice. (...)
Virgil Madgearu a ocupat postul de secretar general al Ministerului Industriei (1918); Ministru al Industriei şi Comerţului (1928-1929 şi 1932); ministru de Finanţe (1929-1930 şi 1932-1933); ministru al Agriculturii (1931).
A fost deputat în Parlamentul României în toate legislaturile începând din 1919 şi până la dizolvarea acestuia în 1937, cu excepţia sesiunii 1931-1932. (...)
Manifestând împotrivire faţă de fascizarea ţării, Virgil Madgearu este reţinut în primăvara anului 1940 de organele Siguranţei, stabilindu-i-se domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Bistriţa. Dar şi în aceste condiţii prea puţin prielnice cercetării, neînţeles şi părăsit de mulţi, hăituit de presa ostilă lui, ameninţat direct printr-o sentinţă de asasinare „legionară”', el reuşeşte să încheie cea mai valoroasă dintre lucrările sale: „Evoluţia economiei Româneşti” (1940), lucrare amplă, de sinteză, în care s-a cristalizat poate cel mai bine concepţia sa privind economia românească.
Pe 27 noiembrie 1940 avea să fie asasinat în Pădurea Snagov de un comando legionar care l-a pedepsit pentru poziţiile sale net antifasciste.
A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: