#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

  • Polemică între susținătorii și cei care se împotrivesc finanțării clericilor, oglindită într-un articol de presă din urmă cu un veac și jumătate

În publicația „Mahmudia”, I, nr. 3, din 1 august 1882, sub titlul „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?”, apare un material care ia în discuție o chestiune delicată, inițiată într-un articol apărut în nr.12 al ziarului "Ecoul Dobrogei".

Este vorba de o problemă veche de când lumea, o polemică între susținătorii finanțării clericilor și cei care îi bănuiesc pe mai-marii Bisericii de delapidare a fondurilor primite din diverse surse.

Articolul este indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde profesorul Stoica Lascu a antologat cele mai interesante articole din presa primei jumătăți de secol XX, care oglindesc situația Dobrogei, cu toate problemele sale de după revenirea sub administrație românească.
 

 „Sf. Protoereu al Județului Tulcea a venit ni se pare de două ori în acest oraș a inspecta biserica și averea ei, pentru cele constatate sau pentru cele ce i s-au raportat, ce măsuri a luat?
Averea bisericei constă actualminte din vânzări de lumânări și din milosteniele ce pioșii crescini fac sumă cari în fiece an ce se încasează este de 3.000 franci. Se cheltuesc oare toți acesti bani? Cum, când Preotului îi dați 15 franci pe lună și cântărețului 5?

Dacă preasfințitul Protoereu nu are cunoscință despre aceasta se ne ceară și noi suntem gata a-i da o listă bunicică de toți câți a păpat, dar dacă a sciut, unde e hârtia, cu care sf. să cere autorităților în drept, a urmări pe delapidatori spre a-i face să restitue bisericei ce este al bisericei?
N'ar fi rău dacă cu cucernicul nostru Protoereu ar mai face o vizită bisericei acestui oraș, ca înainte de plecarea preotuluI cu condica prin comune să se cerceteze starea financiară a bisericei, sau lăsați-o precum e, ce vă mai bateți capu.
 
Dacă pentru reparații de 50-100 lei alergați la pomenI de ce nu plătiți pe clerici mai bine? De ce'i lăsați să umble și ei cerșind pâinea? Cu 50 de bani pe zi poate trăi un om?
Casa comunală dă prea puțină importanță preotuluI, ba chiar puțină de tot. Vorbind despre preotul nostru nu putem face de cât a-l plânge, să plângem? Nu! zice "Ecoul Dobrogei". Cunoaștem sentimentele românesci cu cari sunt înzestrați ... La munca dar Sfințiți preoți! La munca dar cu ce ? Cu ce când mii de reIe se pun piedici ... Nu este dreptul a fi născut român dar trebue să posezi și inima și sentimentele române spre a putea zice Sunt român.
 
Plecam capu, da, dați adjutorul vostru preotuluI ca și el să se poată face demn de misiunea sa. Putem a vă numera prin funcționari cu cari Preotul e mai des în relații, câți-va care batjocoresce'n drumuri pe preot, pe Dumnezeu după trebuință voi numi chiar pe toți aceștia ca și pe suferinzi”.
 
#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteți afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanța“




 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

1138
 Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

1103
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu.  Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

1035
#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

1103
#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

1084
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

1326
#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

1077
#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

1071
#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

1501
#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

1319
 #citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

#citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

1254
#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

1111
#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

1178
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

840
Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

1555
#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

1214
#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

1296
#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

1704
Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

1919
#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

2261