#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene



Apărut în 1920, volumul Monumente nouă din teritoriul orașului Tomieste o lucrare despre sursele care documentează epigrafic așezările din jurul anticului Tomis, deținător al unor importante vestigii ale locuirii pe aceste meleaguri, din cele mai vechi timpuri.
Paul Nicorescu, prestigios istoric și arheolog român, profesor la Universitatea din Iași și asistent titular la Muzeul Național de Antichități de pe lângă Universitatea din București, a participat la săpături arheologice în Dobrogea, la Ulmetum și Histria, alături de Vasile Pârvan, iar în fragmentul citat mai jos ia în discuție vestigiile din două cimitire turcești, veritabile lapidarii de monumente valoroase, aflate în sudul Constanței, pe teritoriul actualului sat Lazu.

În „Poveștile Mării Negre”, Cristian Cealera are un capitol dedicat așezării ctitorite de musulmani și istoriei sale speciale. Lazii, misteriosul popor care ar fi înființat Laz-Mahale, au fost o etnie din Sudul Mării Negre, cu istorie zbuciumată, având propria limbă (lazuri) şi propriile tradiţii, diferite de restul turco-tătarilor dobrogeni. La începutul sec.XIX, în timpul războaielor sângeroase dintre turci şi ruşi, mulţi au migrat în Dobrogea, stabilindu-se în mai multe zone din Tulcea şi în zona adiacentă Constanţei. De pe urma acestui neam misterios, ne-a rămas localitatea Lazu, o aşezare întemeiată de un popor brav, dar condamnat la dispariție.

Dar iată ce scrie Paul Nicorescu despre vestigiile antice descoperite în vechiul Laz-Mahale, folosite de musulmani ca pietre de morminte:

 „Spre Sud de Constanţa, pe şoseaua ce merge către Mangalia, la km. 8 în dreptul satului Laz-Mahale, se găseşte în stânga şi puţin în dreapta, un mare cimitir turcesc de c. 4 h. întindere, plin cu pietre lucrate, antice. De aici la c. 3 km. spre S-V. (cam 10 km. de Constanţa) la marginea de E. a comunei Hassiduluk se află un alt cimitir mare turcesc, cu mult mai bogat în blocuri de piatră antice decât cel dela Laz-Mahale. Ceva mai departe, cam la 1 km. în partea de S. a comunei Hassiduluk este în fine un al treilea mare cimitir turcesc tot aşa de bogat în resturi antice ca şi cel precedent.
Fiecare din cimitirele acestea este un adevărat lapidarium. Turcii, după obiceiul lor de a aşeza câte o piatră mai mare, în picioare, ca semn la căpătâiul mormintelor, nu le-au scos ca în alte părţi din cariere, ci în cazul de faţă, din motive de comoditate, le-au luat pur şi simplu deagata din ruinele unei aşezări antice, situate de bună seamă într'o apropiere imediată.
Resturile antice din aceste cimitire sunt:
1. Blocuri mari de calcar, bine ecuarisate şi cari au servit de placaj zidarilor din cetăţile de typ byzantin.
2. Fragmente de coloană sau chiar coloane întregi de cele mai diferite feluri, de calcar şi de marmoră, începând din epoca bună greacă şi până în epoca târzie byzantină.
3. Bucăţi de felurite capiteluri, de calcar și de marmură
4 . Fragmente de architrave, de plafond casetat şi de fronton, de calcar sau de marmoră, din epoca bună.
5. Fărămături de sarcofage, de calcar si de marmoră. 
6. Fragmente şi aşchii de sculpturi în calcar şi marmoră, etc. etc.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Afară de aceste numeroase rămăşiţe, cari se pot observa uşor dela prima vedere, s'au găsit - cum e foarte natural - şi mai multe inscripţii, parte din ele publicate de Tocilescu, parte încă necunoscute şi despre cari va fi vorba mai la vale.
La Laz-Mahale mai există şi o «colecţie» de pietre antice adunate de pe teritoriul acelui sat. Anume în curtea proprietăței d-lui Alexiu sunt îngrămădite unele peste altele mai multe fragmente architectonice şi sculpturale, precum şi două monumente cu inscripții. (Antichităţile din curtea d-lui Alexiu, au ajuns la cunoștinţa d-lui profesor V. Pârvan, directorul Muzeului Naţional de Antichităţi, încă din toamna anului 1914. D-sa mi-a dat plăcuta însărcinare de a le studia şi publica.)
Toate aceste monumente provin în mod evident dintr'un centru mare, întărit și cu o desvoltare architectonică lăuntrică foarte bogată.
Se pune acum întrebarea, ce aşezare atât de importantă putea fi aici, la o depărtare atât de mică de Tomi?”


#citește mai departe în „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi 

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursă foto: povestilemariinegre.ro
 
Citește și:

Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

236
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

235
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

238
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1271
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1721
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1166
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

802
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2674
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1525
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2320
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1834
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1243
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1623
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1271
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1745
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1176
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1438
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1289
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1126
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1167