Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

  • Grecul Artemidor s-a născut în marele polis Efes (litoralul egeean al Asiei Mici/Turciei asiatice) și a trăit în jurul anului 170. Își spunea Daldianul deoarece mama sa se născuse în localitatea Daldis (Asia Mică). Artemidor a redactat „Tălmăcitor de vise”, un volum în cinci cărți despre interpretarea viselor. (ed. Gh. Ștefan)
 
În Cartea I a „Tălmăcitorului de vise”, este menționat diferența în obiceiul tatuajului la traci și la geți, precum și vecinătatea lor geografică: „8. Astfel la traci sunt tatuaţi copiii nobili, iar la geţi sclavii. Dintre aceştia, ultimii locuiesc la nord, iar ceilalţi la sud.”
 
Anterior, au mai scris despre obiceiul tatuajului la popoarele de la Dunăre grecii Aristofan (sec. V-IV î. H.), Clearh (sec. IV î. ), Strabon (sec. I î. H.), Plutarh (sec. I-II) și Dion Chrysostomos (sec. I-II).

În comedia „Babilonienii”, păstrată la bizantinul  Hesychios (sec. VI), Aristofan spunea despre istrieni: „Aristofan numește <istriene> figurile sclavilor din Babilonienii, deoarece sunt tatuați. Căci locuitorii de pe lângă Istru se tatuează și se îmbracă în veșminte colorate. Dionisiu afirmă că atunci când cineva mai mare la istrieni este numit , aceasta i se spune în mod ironic, ca și cum ar avea fruntea curată și albă; trebuie, dimpotrivă, să înțelegi că este tatuată.”
Probabil că Dionisiu a fost un comentator al tragedianului grec contemporan Euripide.
 


În scrierea „Vieți”, Clearh  evoca insulta adusă nevestelor tracilor sud-dunăreni de către nevestele sciților nord-dunăreni învingători: „Nevestele sciților  au tatuat trupul femeilor trace – al acelor [traci] care locuiesc în vecinătate, la vest și la nord – făcând un desen cu ace. De aceea, după mulți ani, femeile trace care au fost batjocorite au șters [urma] nenorocirii lor într-un fel special, gravând desene și pe restul pielii, pentru ca semnul insultei și al rușinii ce se aflau pe ele, fiind socotit că intră în desenul ornamental, să șteargă ocara prin calificativul de podoabă.”
În clasicul tratat „Geografia” (VII, 5), Strabon precizează că tatuajul era un obicei balcanic,: „4... [Locuitorii de lângă Adriatica – n. G. Ș.] se tatuează întocmai ca şi toate neamurile ilirice şi trace.”
 
În scrierea „Despre răzbunarea târzie a divinității”, Plutarh face legătura între obiceiul tatuajului și legenda eroului poet Orfeu: „12. ... Nu-i lăudăm nici pe traci, care până astăzi îşi tatuează femeile ca să-l răzbune pe Orfeu. ...”
 
În Cartea XIV din culegerea „Discursuri”, Dion Chrysostomos  (Gură de Aur) face referire la obiceiul aristocratelor trace de a se tatua cu fierul roșu: „19. (...) – Și de ce nu? Ai fost vreodată în Tracia? – Da, am fost. – N-ai văzut oare acolo femeile libere pline de semne făcute cu fierul roșu și care cu cât au mai multe semne și mai variate, cu atât se arată mai nobile și din părinți de ispravă?”
 
Bibliografie
Oneirocriticon libri V ex recensione Rud Hercheri, Teubner, Leipzig, 1864.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (CII. Artemidor din Daldis)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Aelianus (sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”
 

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

411
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1554
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1381
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1604
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1174
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1267
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

975
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1142
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1151
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1547
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1715
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1625
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2283
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2093
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1781
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1899
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2511