Istoria Dobrogei - Bibliografie: Frontinus (sec. I) - „Stratagemele”


Romanul Sixtus Iulius Frontinus a deținut funcțiile de pretor (anul 70), consul de mai multe ori, guvernator al Britaniei (până în anul 78) și curator aquarum sau administrator al  apeductelor din Roma (anul 97). A scris o lucrare despre agrimensură (măsurători topografice și cadastrale ale terenurilor agricole), care s-a pierdut, și alta despre apele capitalei în două cărți. Scrierea militară „Stratagemele” în patru cărți are un cuprins „naiv” în aprecierea editorului Gh. Ștefan (1899-1980), reprezentând o culegere de tactici folosite anterior de diverși comandanți. Frontinus a decedat, probabil, în anul 103.
 


În Cartea I, este amintită expediția nereușită a marelui regelui persan Darius I, în 513 î. H,, împotriva sciților de la nord de Dunăre: „5, 25. Spre a înșela pe sciți în privința retragerii sale, Darius a lăsat în tabără câini și măgari. Deoarece îi auzea lătrând și zbierând, dușmanul a crezut că Darius stă pe loc.” (ed. C. Gundermann)
În Cartea II, este menționat un conflict între sciții nomazi și tribalii de la sud de Dunăre: „4, 20. Luptând împotriva unei armate mai numeroase a tribalilor, Atheas, regele sciților, a poruncit femeilor, copiilor și întregii mulțimi neluptătoare să mâne turme de măgari și de boi spre ariergarda dușmanilor și să țină în mâini ridicate în sus. Apoi a răspândit zvonul că îi sosesc ajutoare de la sciții din interiorul țării. Prin acest zvon stăruitor, i-a îndepărtat pe dușmani.” (ed. C. Gundermann)
În ce privește originea etnică a tribalilor, „Enciclopedia Dacica”, coordonată de doctorul în istoria antică Cătălin Borangic, arată că grecul Aristofan îi considera un trib iliric, în timp ce grecii Strabon și Diodor îi considerau tracic.
 


Tot în Cartea II, este descrisă tactica folosită de regele Filip II al Macedoniei (359 î. H. – 336 î. H.) pentru a-i învinge pe sciți: „8, 14. Temându-se că soldații săi nu vor rezista atacului sciților, Filip al II lea a pus în spatele armatei pe cei mai credincioși dintre călăreți și le-a poruncit să nu îngăduie niciunui tovarăș de arme să fugă din luptă, iar pe cei care ar stărui să plece, să-i ucidă. Anunțând această măsură și făcând astfel ca și cei mai fricoși să prefere să fie uciși de dușmani decât de camarazii lor, a câștigat victoria.” (ed. C. Gundermann)
Subiectul fusese menționat și de contemporanul lui Frontinus, romanul Trogus Pompeius.
 


De asemenea, în Cartea II, este prezentată măsura preventivă luată de fiul și succesorul lui Filip II, Alexandru cel Mare (336 î. H. – 323 î. H.), față de triburile trace supuse înainte de a pleca în marea expediție împotriva Imperiului Persan: „11, 3. Alexandru, după ce a învins și supus Tracia, urmând să plece în Asia și temându-se ca ei să nu pună iarăși mâna pe arme după plecarea sa, a luat cu el – ca și cum le-ar face o cinste – pe regii și comandanților acelora, precum și pe toți care păreau să se preocupe de libertatea pierdută. În fruntea celor rămași acasă au pus oameni de rând și fără rang. Astfel, a izbutit ca fruntașii, legați de binefacerile sale, să nu dorească nici o schimbare, iar mulțimea să n-o poată face, deoarece îi fuseseră răpiți conducătorii.”
 
Bibliografia
Sexti Iulii Frontini Strategematicon libri IV edidit C. Gundermann, Teubner, Leipzig, 1888.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXIII. Frontinus)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Valerius Flaccus (sec. I) - „Argonauticele”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

519
Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

1166
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

1840
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

1883
#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

1834
#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

1872
#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

2081
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

2365
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

2469
#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

2775
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

2816
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

3010
#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

3050
#DunăreaCălăuzăTuristică: Delta Dunării în anii 1930 - „Privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Delta Dunării în anii 1930 - „Privelişti aproape unice pe tot globul pământesc“

2862
#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al marinei în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic

#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al marinei în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic

2854
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”

3423
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Galen (sec. II) - „Despre temperamente, în trei cărți”, „Despre facultățile naturale”

3543
#DunăreaCălăuzăTuristică: Isaccea în anii 1930 - „Se pot face frumoase excursiuni în pădurile din Nordul Dobrogii și la mănăstirile ascunse în liniştea odihnitoare a acestor păduri“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Isaccea în anii 1930 - „Se pot face frumoase excursiuni în pădurile din Nordul Dobrogii și la mănăstirile ascunse în liniştea odihnitoare a acestor păduri“

3548
#DunăreaCălăuzăTuristică: Orașul Reni în anii 1930 - „Are numeroase biserici şi o grădină publică“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Orașul Reni în anii 1930 - „Are numeroase biserici şi o grădină publică“

3921
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879

#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879

4487